Consiliul European decide sancțiuni suplimentare contra Iranului

Măsurile criticate de Moscova prevăd blocarea investițiilor în sectorul petrolier și al gazelor naturale, în cel al transporturilor și în cel bancar







Liderii Uniunii Europene au decis la intilnirea lor de astazi de la Bruxelles sa inaspreasca sanctiunile impotriva regimului de la Teheran, in speranta de a obliga Iranul sa revina la masa de negocieri in legatura cu programul sau nuclear, despre care tarile Occidentale cred ca are si o importanta dimensiune militara. Sactiunile convenite de Uniunea Europeana sunt mai dure decit cele impuse de Natiunile Unite. Ele implica blocarea investitiilor in sectorul petrolier si al gazelor naturale, in cel al transporturilor si cel bancar. Anterior si Statele Unite au intarit sanctiunile asupra firmelor iraniene.

Rusia a criticat vehement decizia liderilor celor 27 de tari comunitare. Ministrul adjunct de externe de la Moscova, Serghei Ryabkov a spus ca tara sa este extrem de dezamagita ca nici Statele Unite si nici Uniunea Europeana nu au luat in seama apelurile de a se evita astfel de masuri dure impotriva regimului de la Teheran.

In afara de subiectul iranian, scrie corespondentul nostru Ahto Lobiakas, liderii Uniunii s-au concentrat asupra problemelor financiare si economice ale tarilor membre, odata ce din ce in ce mai multe tari gasesc mai greu bani de imprumut si cu costuri mai mari si trec la masuri de austeritate bugetara. Atentia a fost concentrata in ultimele zile pe Spania de teama de a nu se repeta scenariul grec. La Madrid insa, guvernul a luat masuri laudate ieri de cancelara Germaniei Angela Merkel.

Corespondentul nostru relateaza ca numai Estonia, Luxemburgul si Suedia, dintre tarile comunitare se afla intr-o pozitie bugetara favorabila, potrivit aprecierilor Comisiei Europene. Celelalte 24 de tari, toate au probleme mai mari sau mai mici.

Franta care impreuna cu Germania pledeaza pentru o coordonare mai buna, la nivelul Uniunii, a politicii bugetare a fiecarei tari si sustine ca tarile care depasesc deficitele bugetare asumate sa fie pedepsite, a acceptat in aceasta saptamina ca ea insasi trebuie sa-si tina in friu cheltuielile bugetare. Parisul a avansat propunerea de a mari virsta de pensionare de la 60 la 62 de ani si a introdus noi taxe si impozite. Ca urmare a anuntului guvernului de la Paris, in Franta au avut loc importante proteste sindicale.

Premierul socialist de la Atena, George Papandreu a declarat ca Uniunea trebuie sa fie pregatita sa sara in ajutorul tarilor care vor avea probleme bugetare.

Astazi o echipa de experti ai FMI si ai Comisiei Europene au anuntat ca Atena pare sa fie capabila sa isi atinga parametrii economici planificati.

Ministrii de finante din tarile Uniunii vor decide concret in iulie asupra detaliilor prin care bancile isi vor face publice asa numitele teste de stress, intr-un efort de a mari transparenta si implicit de a cistiga increderea investitorilor. Masurile convenite de liderii Uniunii astazi vor fi discutate saptamina viitoare la reuniunea grupului G 20, de la Toronto.