Deputaţii creştin-democraţi, au motivat proiectul legii prin faptul că „în R. Moldova valorile democratice, precum şi funcţionarea noilor instituţii după modelul occidental sunt pereclitate de influenţele oculte ale grupărilor de presiune, formate din elementele fostei elite de partid şi cadrele de ofiţeri KGB, care au degenerat astăzi în grupări oligarhice şi menţin controlul asupra unor sectoare întregi ale economiei naţionale”
5 iulie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Guvernul avizează negativ proiectul legii de deconspirare Securității.
Dan Ionescu: Astăzi Guvernul a dat aviz nefavorabil proiectului de lege privind accesul cetăţenilor la propriul dosar şi desconspirarea Securităţii ca poliţie politică. Despre raţiunile invocate în sprijinul acestei decizii vă informează Sergiu Praporşcic.
Cabinetul de miniştri, întrunit astăzi într-o şedinţă, a dat aviz negativ proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi desconspirarea Securităţii ca poliţie politică, propus spre examinare Legislativului de către deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat. În avizul votat astăzi de Guvern se menţionează că proiectul, elaborat de creştin-democraţi, este în contradicţie cu mai multe acte legislative, între care Constituţia, Concepţia securităţii statului, Legea privind organele securităţii statului, Legea cu privire la secretul de stat şi Legea privind Serviciul de informaţii şi securitate. Pe de altă parte, Executivul consideră „implimentarea legii privind accesul la propriul dosar şi desconspirarea Securităţii ca poliţie politică va genera cheltuieli financiare nejustificate, va crea o stare de disconfort şi ură în societate, va sustrage societatea de la realizarea unor obiective mult mai importante pentru etapa actuală de dezvoltare.”
Guvernul recomandă ca acest proiect de lege să nu fie inclus pe ordinea de zi a Legislativului, astfel să fie respinsă nu doar aprobarea, dar şi examinarea lui în plenul Parlamentului.
Să amintim, că autorii documentului, deputaţii creştin-democraţi, au motivat necesitatea adoptării unei legi a lustraţiei prin faptul că „în Republica Moldova valorile democratice, precum şi funcţionarea noilor instituţii după modelul occidental sunt pereclitate de influenţele oculte ale grupărilor de presiune, formate din elementele fostei elite de partid şi cadrele de ofiţeri KGB, care au degenerat astăzi în grupări oligarhice şi menţin controlul asupra unor sectoare întregi ale economiei naţionale”.
Creştin-democraţii au mai arătat că „aceste grupări practică şantajul politic ca formă de presiune asupra unor factori de decizie, care, din teama de a nu fi desconspiraţi ca foşti agenţi secreţi, execută cu docilitate indicaţiile lor, materializate dese ori în trafic de influenţă şi protecţionism, cu tendinţa acaparării întregii puteri în stat”.
Documentul, elaborat de deputaţii creştin-democraţi prevede că orice cetăţean al Republicii sau străin, care după anul 1940 a locuit pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul la accesul la propriul dosar, întocmit de organele Securităţii. Totodată, persoanele care au fost urmărite de organele Securităţii statului au dreptul să afle identitatea agenţilor de Securitate şi a colaboratorilor, care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar.
Totodată orice cetăţean sau instituţie, statală sau nestatală, au dreptul de a fi informate în legătură cu calitatea de colaborator al organelor Securităţii ca poliţie politică a persoanelor care ocupă sau candidează pentru funcţii de preşedinte al Republicii, consilier prezidenţial, deputat, membru al Guvernului, prefect şi altele.
În total, documentul nominalizează la acest capitol 26 de categorii de funcţii, inclusiv din domeniile diplomatic, administraţii de stat, financiar, economic, politic, comunicaţiilor, pedagogic, religios, militar, asigurării ordinii publice şi altele. Documentul mai prevede şi înfiinţarea unui Consiliu naţional pentru studierea arhivelor poliţiei politice.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.