Bronislaw Komorowski, preşedinte al camerei inferioare în 2007 şi fost ministru al apărării în 2000-2001, fusese considerat până de curînd al doilea politician în ierarhia Platformei Civice, după premierul Tusk.
Bronislaw Komorowski a fost ales duminică de polonezi preşedinte al Poloniei. Candidatul Platformei Civice, formaţiunea de guvernământ de centru dreapta l-a învins la o diferenţă de voturi de aproximativ 5 % pe liderul partidului Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski. Chiar dacă a pierdut ieri, fratele geamăn al preşedintelui polonez decedat în catastrofa aviatică din aprilie la Smolensk a obţinut totuşi un rezultat nesperat înainte de tragicul incident. Semnificaţiile alegerilor poloneze sunt analizate de profesorul de ştiinţe politice de la Cluj, Michael Shafir:
Care este semnificația scrutinului şi ce poate el semnaliza în direcția viitorului apropriat? Înfrângerea lui Jarosław Kaczyński nu constituie o surpriză. Nici măcar pentru el. De altfel, Kaczyński s-a grăbit să-şi recunoască eşecul în baza exit-pollurilor, încă înainte ca rezultate oficiale să-l fi confirmat. Şi totuşi, Kaczyński are motive să fie mulțumit de scorul obținut şi optimist în privința viitorului.
Înaintea acccidentului aviatic din 10 aprilie, mai toate sondajele indicau că fostul preşedinte Lech Kaczyński va eşua în încercarea de a dobândi un al doilea mandat. Se pare că polonezii se cam săturaseră de politica radicală promovată de cei doi gemeni, ajunsă la apogeu în anii 2005-2007. Această politică, care combina în interior o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva celor care inspiraseră şi conduseseră aşa-numita „masă rotundă” cu guvernanții comunişti la sfârşitul anilor ’80, acum prezentați ca şi complici ai unei neo-nomenklaturi corupte, o opoziție populistă față de privatizare şi, în exterior, confruntarea insolită nu numai a vecinului rus, dar şi al celui german, dusese la o izolare a Poloniei pe arena internațională, unde frații Kaczyński erau considerați a fi eurosceptici, ultranaționalişti, izolaționişti şi catolici bigoți.
Probabil că nu este întâmplător că tocmai în ziua alegerilor şi tocmai de ziua națională a Statelor Unite, Secretarul de Stat american Hillary Clinton avea să semneze la Varşovia acordul modificat privind staționarea pe teritoriul Poloniei a rachetelor americane din noul scut de apărare, de care preşedintele Lech Kaczyński încercase inițial să se distanțeze. De altfel, Partidul Lege şi Justiție protestase împotriva bizarei coincidențe.
Având în vedere aceste impedimente, Jarosław Kaczyński, speculând valul de simpatie provocat de moartea fratelui său, a reuşit să adune mult mai multe voturi decât se preconizase, ba chiar unele sondaje din ajunul alegerilor îl dădeau drept câştigător la mică diferență. Acum, Kaczyński va face, potrivit analiştilor polonezi, toate eforturile pentru a menține această mobilizare a electoratului său, având în vedere că în toamnă se vor desfăşura în Polonia alegeri locale iar anul viitor alegeri parlamentare.
În acest scop el va încerca fără îndoială să exploateze inevitabilele frustrări create în rândul electoratului de reformele structurale pe care liberal-conservatorii Platformei Civice intenționează să le introducă. Printre acestea se numără reducerea deficitului public, de 7 procente din produsul intern brut, ceea ce va da apă la moara neo-populiştilor adepți ai unui stat apărător al drepturilor sociale ale păturii mijlocii şi ale neprivilegiaților. Oricum, premierul Donald Tusk respiră acum mai uşor, odată înlăturat pericolul unui veto prezidențial, prerogativă pe care Lech Kaczyński o exercitase de nu mai puțin de 18 ori pentru a bloca legile majorității parlamentare.
Spre deosebire de Jarosław Kaczyński, Komorowski, desemnat de către partidul său preşedinte al camerei inferioare în 2007 şi fost ministru al apărării în 2000-2001, fusese considerat până la recentele alegeri drept al doilea politician în ierarhia Platformei Civice după premierul Tusk. De profesie istoric, noul preşedinte polonez are 58 de ani. Descendent al unei familii de nobili polonezi, vederile sale politice sunt liberal-conservatoare. Spre deosebire de rivalul său care este necăsătorit şi trăieşte cu octogenara sa mamă, Komorowki este căsătorit şi are cinci copii.
Pe acest fundal, rămâne de văzut cum va acționa stânga la următoarele alegeri. În primul tur de scrutin, candidatul Partidului Socialist, Grzegorz Napieralski, obținuse un surprinzător loc trei, cu aproape 14 procente. Calculând, se pare, greşit, a refuzat să sprijine în al doilea tur pe unul dintre candidații rămaşi în cursă, mizând, se pare, pe viitoarele alegeri parlamentare. Dar această decizie a creat nemulțumiri în rândul propriei formațiuni, şi sondajele au arătat că aproximativ 70% din votanții socialiştilor îl vor sprijini pe Komorowski.
Nu numai fostul preşedinte Aleksander Kwaśniewski, dar şi alți lideri de frunte ai socialistilor, printre care fostul lider al formațiunii, Wojciech Michał Olejniczak, au criticat poziția lui Napieralski, sprijinindu-l deschis pe Komorowski. Motivele? Probabil că ele au fost similare, poate chiar identice cu cele ale altui fost preşedinte, legendarul Lech Wałęsa. Kaczyński, a afirmat acesta, „este un politician iresponsabil şi periculos”, iar Polonia ar putea „plăti un preț greu în cazul în care el va fi ales”.