Potrivit premierului Vlad Filat, sediile pentru secțiile de vot vor fi puse la dispoziție de țările gazdă - Birourile electorale vor fi constituite din șapte membri
Guvernul planifică să deschidă în străinătate 45 de secţii de vot suplimentare pentru referendumul din 5 septembrie. Cele mai multe vor fi deschise în Italia, 20, şi doar 6 în Federaţia Rusă, după cum a anunţat azi prim-ministrul Vlad Filat.
Pînă acum cetăţenii moldoveni aveau dreptul să voteze doar la misiunea diplomatică din ţara în care s-au stabilit. În baza noii legislaţii electorale însă, pot fi deschise secţii de votare şi în alte oraşe unde locuiesc moldoveni. Potrivit prim-ministrului Vlad Filat, sediile pentru secţiile suplimentare vor fi puse la dispoziţie de ţările-gazdă. Chiria pentru clădire, dar şi celelalte cheltuieli legate de organizarea referendumului peste hotare, estimate la 120 000 de euro de guvern, vor fi suportate, aşa cum a anunţat şeful executivului, de partenerii RM.
Vlad Filat: „În primul rînd, negocierile le purtăm cu reprezentanţii Comisiei Europene aici la Chişinău şi, cum spuneam, în zilele apropiate vom anunţa înţelegerea la care vom ajunge. Dar avem toată înţelegerea şi sprijinul necesar pentru a asigura această finanţare”.
Chiar dacă procedura pe care o descrie Codul Electoral prevede că birourile electorale ale secţiilor de votare pot fi constituite din cel mult 10 persoane, guvernul a decis ca acestea să aibă 7 membri. Preşedintele biroului va fi numit de şeful misiunii diplomatice din ţara respectivă, iar ceilalţi 5 membri vor reprezenta fracţiunile din Parlament, plus un observator de la CEC.
Anterior opoziţia comunistă nu o dată a reproşat guvernării că prin deschiderea secţiilor suplimentare de vot aceasta şi-ar crea posibilităţi de fraudare. Cum are de gînd guvernul să asigure transparenţa votului aşa încît să nu existe suspiciuni?
Vlad Filat: “Modul în care sînt constituite birourile electorale permite fiecărui partid, inclusiv şi opoziţiei, să participe în acest proces electoral, să intervină în cazul în care sînt depistate iregularităţi. Mai mult decît atît, în activitatea birourilor electorale, în secţiile de vot în străinătate, vor fi prezenţi şi observatorii străini. Totodată, fiecare urmează să-şi administreze procesul electoral în care participă prin prisma înţelegerilor sale, ori acţiune, ori inacţiune. Noi, cel puţin, avem ca sarcină să informăm cetăţenii Republicii Moldova, indiferent unde se află ei şi să le asigurăm dreptul de a-şi exercita votul”.
Experţii moldoveni spun că o garanţie în plus a corectitudinii oricărui scrutin ar fi şi implicarea cît mai largă a societăţii civile.
Scrutinele anterioare au arătat o participare slabă a moldovenilor din străinătate, iar experţii puneau acest fapt pe seama numărului mic de secţii de votare. L-am întrebat pe analistul Igor Munteanu dacă ceea ce face acum guvernul este suficient pentru a repune în drepturi pe emigranţii moldoveni, mulţi dintre care stau în continuare ilegal în ţările respective şi au capacitate redusă de-a se deplasa din mai multe motive. Analistul consideră că RM ar fi într-o mare întîrziere cu deschiderea secţiilor suplimentare de vot, întîrziere datorată şi guvernării precedente care s-a opus acestei iniţiative.
Igor Munteanu: “O bună parte din statele europene au încercat să diversifice paleta de oportunităţi pentru votul din străinătate, fie prin intermediul votului prin corespondenţă, fie prin intermediul votului electronic. Dar aceste lucruri nu se fac peste noapte şi nu ştiu dacă avem suficient timp ca să introducem votul prin corespondenţă, în care nu avem suficientă încredere, sau votul electronic care presupune o cunoaştere şi o acceptare a semnăturii electronice şi a unui sistem întreg de coordonate care să echilibreze sau să asigure confidenţa procesului”.
Amintim că potrivit noii legislaţii electorale, referendumul din toamnă va fi considerat valabil dacă va întruni o treime din alegătorii înscrişi pe liste.
Pînă acum cetăţenii moldoveni aveau dreptul să voteze doar la misiunea diplomatică din ţara în care s-au stabilit. În baza noii legislaţii electorale însă, pot fi deschise secţii de votare şi în alte oraşe unde locuiesc moldoveni. Potrivit prim-ministrului Vlad Filat, sediile pentru secţiile suplimentare vor fi puse la dispoziţie de ţările-gazdă. Chiria pentru clădire, dar şi celelalte cheltuieli legate de organizarea referendumului peste hotare, estimate la 120 000 de euro de guvern, vor fi suportate, aşa cum a anunţat şeful executivului, de partenerii RM.
Vlad Filat: „În primul rînd, negocierile le purtăm cu reprezentanţii Comisiei Europene aici la Chişinău şi, cum spuneam, în zilele apropiate vom anunţa înţelegerea la care vom ajunge. Dar avem toată înţelegerea şi sprijinul necesar pentru a asigura această finanţare”.
Chiar dacă procedura pe care o descrie Codul Electoral prevede că birourile electorale ale secţiilor de votare pot fi constituite din cel mult 10 persoane, guvernul a decis ca acestea să aibă 7 membri. Preşedintele biroului va fi numit de şeful misiunii diplomatice din ţara respectivă, iar ceilalţi 5 membri vor reprezenta fracţiunile din Parlament, plus un observator de la CEC.
Anterior opoziţia comunistă nu o dată a reproşat guvernării că prin deschiderea secţiilor suplimentare de vot aceasta şi-ar crea posibilităţi de fraudare. Cum are de gînd guvernul să asigure transparenţa votului aşa încît să nu existe suspiciuni?
Vlad Filat: “Modul în care sînt constituite birourile electorale permite fiecărui partid, inclusiv şi opoziţiei, să participe în acest proces electoral, să intervină în cazul în care sînt depistate iregularităţi. Mai mult decît atît, în activitatea birourilor electorale, în secţiile de vot în străinătate, vor fi prezenţi şi observatorii străini. Totodată, fiecare urmează să-şi administreze procesul electoral în care participă prin prisma înţelegerilor sale, ori acţiune, ori inacţiune. Noi, cel puţin, avem ca sarcină să informăm cetăţenii Republicii Moldova, indiferent unde se află ei şi să le asigurăm dreptul de a-şi exercita votul”.
Experţii moldoveni spun că o garanţie în plus a corectitudinii oricărui scrutin ar fi şi implicarea cît mai largă a societăţii civile.
Scrutinele anterioare au arătat o participare slabă a moldovenilor din străinătate, iar experţii puneau acest fapt pe seama numărului mic de secţii de votare. L-am întrebat pe analistul Igor Munteanu dacă ceea ce face acum guvernul este suficient pentru a repune în drepturi pe emigranţii moldoveni, mulţi dintre care stau în continuare ilegal în ţările respective şi au capacitate redusă de-a se deplasa din mai multe motive. Analistul consideră că RM ar fi într-o mare întîrziere cu deschiderea secţiilor suplimentare de vot, întîrziere datorată şi guvernării precedente care s-a opus acestei iniţiative.
Igor Munteanu: “O bună parte din statele europene au încercat să diversifice paleta de oportunităţi pentru votul din străinătate, fie prin intermediul votului prin corespondenţă, fie prin intermediul votului electronic. Dar aceste lucruri nu se fac peste noapte şi nu ştiu dacă avem suficient timp ca să introducem votul prin corespondenţă, în care nu avem suficientă încredere, sau votul electronic care presupune o cunoaştere şi o acceptare a semnăturii electronice şi a unui sistem întreg de coordonate care să echilibreze sau să asigure confidenţa procesului”.
Amintim că potrivit noii legislaţii electorale, referendumul din toamnă va fi considerat valabil dacă va întruni o treime din alegătorii înscrişi pe liste.