Arcadie Barbăroșie (IPP): Prin apelul la boicotarea referendumului se încearcă o polarizare a societății pe dimensiunea geostrategică.
Liderul mişcării Ravnopravie, Valerii Klimenko încearcă să constrîngă Alianţa pentru Integrare Europeană să răspundă la solicitările formaţiunii sale, susţinute şi de unele comunităţi ale minorităţilor etnice, de-a anexa la tema referendumului din toamnă şi alte două întrebări: una despre statutul limbii ruse şi alta cu privire la reprezentarea populaţiei vorbitoare de rusă în organele puterii executive de toate nivelele. Valeri Klimenko spune că fără un răspuns pozitiv din partea Alianţei cetăţenii vorbitori de limba rusă vor boicota plebiscitul. Anterior, purtători de cuvînt ai guvernării au lăsat să se înţeleagă că liderul mişcării Ravnopravie n-ar avea nici pe departe influenţa pe care o etalează asupra comunităţii ruse. Ce spun analiştii despre conjunctura din ajunul referendumului?
Valeri Klimenko spune că fără participarea minorităţilor vorbitoare de rusă la referendum, acesta ar eşua, în condiţiile în care comuniştii şi-au îndemnat electoratul să boicoteze plebiscitul: „În niciun caz, 33 % din cei cu drept de vot nu vor participa la referendum. Un calcul elementar arată că cei mai mulţi oameni preferă alegerile parlamentare. E vorba de 56-57% din cei cu drept de vot. Chiar dacă prespunem că lumea va fi la fel de activă şi la referendum, n-ar trebui să uităm că susţinătorii PCRM sînt o jumătate de ţară. Prin urmare cele 57% trebuie înjumătăţite. Iar dacă şi minorităţile naţionale nu vor participa, ar trebui să scoatem şi cele 3-4% pe care le are Ravnopravie. De aceea, soarta referendumului e hotărîtă, ceea ce ridică problema legitimităţii actualei puteri”.
L-am întrebat pe publicistul Oleg Krasnov în ce măsură vorbitorii de rusă care locuiesc în Moldova ar putea răspunde apelului lui Valerii Klimenko: „Nu vreau să spun ceva rău despre Klimenko, dar comunitatea rusă, dacă e să ne referim la toţi cei care vorbesc ruseşte, constituie vreo 25% din societate. Faptul că Klimenko ia la alegeri 2% din voturi arată în ce măsură reprezintă el această comunitate. Trebuie spus că în ultimii ani comunitatea rusă nu prea merge la alegeri. Şi asta pentru că nu există o forţă politică care să reflecte punctul de vedere al vorbitorilor de rusă. Există PCRM care reflectă într-o oarecare măsură acest punct de vedere, dar nu toţi ruşii sînt de stînga. De aceea, mulţi ar putea să nu participe la referendum. Dar asta nu are legătură cu poziţia lui Klimenko. Dacă Klimenko îi va îndemna mîine să participe, ei oricum vor rămîne acasă ”.
După comunişti şi social-democraţi, au îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul constituţional deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei, plebiscit pe care îl consideră „un pericol potenţial pentru statutul autonomiei”.
Cum califică analiştii politici aceste evoluţii?
Arcadie Barbăroşie de la IPP: „Tot acest cor de actori politici nu fac altceva decît să intensifice haosul aici în ţară, pentru a slăbi alianţa şi pentru a slăbi în fond viitoarea guvernare, indiferent de cine va veni la putere. Astfel încît anumite centre din est ar putea controla mai mult şi mai uşor situaţia de aici. Ăsta este scopul general, pentru că dacă ne uităm la protagonişti, cam pare a fi clar cine este dirijorul. Ceea ce aş afirma eu de fapt că ceea ce se face acuma este o polarizare a societăţii însă nu neapărat pe criterii etnice. Eu aş numi-o polarizare în primul rînd pe dimensiune geostrategică”.
Analistul Petru Bogatu pune ofensiva forţelor proruse din Moldova, aşa cum i-a numit comentatorul pe comunişti şi cei care au anunţat că vor boicota referendumul, în legătură cu poziţia tot mai ostilă a Moscovei faţă de alianţa de guvernare: „Problema Alianţei este acuma să dejoace aceste planuri, aceste insinuări comuniste şi să demonstreze, să liniştească în măsura în care este posibil minorităţile naţionale că cursul proeuropean, că reformele democratice nu sînt îndreptate împotriva lor, din contra sînt în favoarea întregii societăţi, inclusiv în favoarea minorităţilor naţionale”.
Petru Bogatu mai spune că lupta dintre adepţii şi oponenţii referendumului ar putea fi strînsă dacă Alianţa nu va reuşi să anihileze sperietorile folosite de comunişti şi susţinătorii acestora.
Potrivit noilor modificări, referendumul se declară valabil dacă la el participă o treime din alegătorii înscrişi pe liste.