Cartea o iei cu tine, te aşezi sub un copac şi citeşti...

La Librăria din cartier de vorbă cu Violeta, pedagog pentru clasele primare în Canada, reîntoarsă în vacanță la Chișinău.

Violeta: „Caut o carte de Ion Slavici, am gasit deja una mare care am citit-o deja, am luat „Moara cu Noroc” şi incerc sa mai gasesc şi alte albume de-ale lui Slavici şi fara succes.”

Europa Liberă: De ce il preferaţi pe Slavici si nu pe alţi autori?

Violeta: „Cartea pe care am luat-o, Moara, am luat-o la odihna si am citit-o in 2 zile, mi-a placut cum scrie si incerc sa prelungesc plăcerea.”

Europa Liberă: E vorba ca v-aţi regăsit?


Violeta: „Nu m-am regăsit, a fost o placere de a citi despre ce s-a intamplat cu 100 de ani in urma, intr-o familie din popor. Dar am ajuns la concluzia ca cu toate ca trăiau cu 100 de ani in urmă aveau aceleasi sentimente, treceau prin aceleasi emotii prin care trecem noi.”

Europa Liberă: Lumea s-a schimbat de acum 100 de ani pana acum?


Violeta: „Nu cred ca emotiile se schimbă.”

Europa Liberă: Ati vizitat o librarie, n-aţi cautat cartea pe internet. De ce?

Violeta: „Cred ca am trecut de tinereţe si acum m-am intors in librării. Dar pentru ca nu gasesc nimic aici ma voi intoarce pe internet si voi cauta volumele care imi lipsesc.”

Europa Liberă: E mai comoda lectura pe interet?

Violeta: „Nu, pe internet voi cauta de unde pot cumpara volumele. Nu citesc pe internet, obosesc ochii şi nu e aceeasi placere. Prefer internetul doar pentru o legatura cu oamenii pe care nu-i pot vedea sau sa-i aud, dar nu pentru a citi cărţi. Cartea e ceva ce iei cu tine, te aşezi sub un copac şi citeşti.”