Ministrul german Guido Westerwelle sosește joi la Belgrad cu mesajul: „Renunțați la proiectul de rezoluție privind Kosovo de la ONU”
Ministrul german de externe Guido Westerwelle se va afla joi la Belgrad si mesajul sau catre politicienii sirbi va fi unul neobisnuit: renuntati la dezbaterea despre statutul Kosovo din cadrul ONU de luna viitoare sau riscati sa intarziati inca si mai mult aderarea tarii la Uniunea Europeana. Un mesaj care nu va fi de loc usor de transmis.
Cind abordeaza subiectul Kosovo, Serbia si Occidentul par sa vorbeasca de doua realitati diferite: in timp ce Belgradul sustine in continuare ca Kosovo este parte a Serbiei si ca subiectul nu este inchis, Occidentul afirma ca nu mai e nimic de discutat. In aceste conditii incercarea diplomatica a ministrului german de externe de a cere Belgradului sa lase deoparte subiectul si sa se concentreze pe probleme mai pragmatice, va fi complicata, dar analista politica de la Berlin Irena Cerovic, experta in problemele Balcanilor, crede ca Guido Westerwelle are la indemina doua atuuri cu care sa convinga Belgradul – banii si aderarea la Uniunea Europeana: „Germania este principalul partener comercial al Serbiei. Este tara care ii acorda cea mai mare asistenta internationala, este al 4-lea investitor strain, asa incit, pentru Serbia, Germania este o tara foarte importanta. Mai mult, ea are o greutate specifica in cadrul Uniunii Europene. Domnul Westerwelle a vorbit de mai multe ori despre „oboseala extinderii Uniunii” si Germania este una din tarile care sustine ca procesul extinderii pe mai departe a Uniunii nu trebuie grabit.”
In acest turneu in Balcani, seful diplomatiei Berlinului are escale la Zagreb – astazi, si dupa Belgrad, la Pristina si Sarajevo. Turneul coincide cu intentia Belgradului de a aduce in fata Adunarii Generale a ONU, luna viitoare subiectul statutului Kosovo. Nu se asteapta ca ONU sa sustina rezolutia propusa de Serbia, mai ales ca pentru o multime de tari, subiectul Kosovo a fost defintiv inchis luna trecuta cind Tribunalul International de la Haga a decis ca declaratia de independenta a Kosovo din 2008 nu a incalcat legislatia internationala. In aceste conditii, sfatul Occidentului catre Belgrad este sa diminueze tonul rezolutiei propuse sau sa o abandoneze cu totul. Politicienii sirbi spun ca sunt deschisi pentru orice discutie, dar ca nu o vor abandona.
Germania este printre cele 22 de tari ale Uniunii Europene care a recunoscut independenta Kosovo, dar este si tara care trebuie acum sa ratifice acordul de Asociere si de Stabilizare cu Serbia, un acord cheie in drumul catre Uniunea Europeana.
Andrei Nosov, presedintele unei fundatii pan balcanice spune ca s-a ajuns in acest punct deoarece Occidentul s-a purtat cu Serbia ca un parinte care isi rasfata copilul incapatinat: „Politica Uniunii Europene este si ea vinovata de actuala situatie pentru ca pozitia ei fata de Serbia a fost ca a unui parinte cu un copil care merge din ce in ce mai rau cu scoala, dar asupra caruia nu se exercita nici un fel de presiuni si care il mai si trimite intr-o vacanta frumoasa – adica i-a acordat regimul liber de vize - si daca nici asta nu merge, atunci o sa ii luam o bicicleta sau alte cadouri.”
Serbiei nu i se cere sa recunoasca independenta Kosovo ca sa poata adera la Uniunea Europeana. Dar lipsa de eforturi si de rezultate pentru a-l gasi si preda instantei internationale pe generalul Radko Mladici, a complicat intr-adevar drumul european al Serbiei. Exista si speculatiile din regiune ca, odata ce a obtinut acces fara vize in Uniunea Europeana, Belgradul s-ar putea multumi si nu ar mai intentiona sa faca nici un fel de reforme. Cornelius Adebahr, expert in cadrul Consiliului German de Relatii Externe :”Este adevarat ca Serbia, care este o tara atit de importanta in regiune, poate juca la cacealma, facind mai putine reforme decit sunt necesare si sa nu fie pedepsita. Dar are aceasta mare problema care este Mladici, are inca problema cu Curtea Penala Internationala si nu are inca „sacii in caruta”, spune expertul din Germania.
Situatia se complica inca si mai mult pentru ca in 2012 sunt planificate alegeri si presedintele Boris Tadici se afla la putere prin sloganul „ Kosovo si Uniunea Europeana” si nu va fi prea simplu sa renunte la nici unul din termenii binomului.
Analistii regionali cred ca pentru a inchide subiectul Kosovo pentru Serbia este nevoie de un politician extrem de puternic si cu sprijin masiv in rindul populatiei, ceea ce nu este neaparat cazul Partidului Democrat al presedintelui Tadici. Mai mult, avertizeaza analistii politici regionali, nu trebuie niciodata in Balcani subestimat rolul partidelor nationaliste si a retoricii xenofobe iar situatia etnicilor sirbi din nordul Kosovo nu este nici ea rezolvata.
In aceste conditii, e limpede ca misiunea sefului diplomatiei Berlinului la Belgrad nu este de loc una simpla.
Cind abordeaza subiectul Kosovo, Serbia si Occidentul par sa vorbeasca de doua realitati diferite: in timp ce Belgradul sustine in continuare ca Kosovo este parte a Serbiei si ca subiectul nu este inchis, Occidentul afirma ca nu mai e nimic de discutat. In aceste conditii incercarea diplomatica a ministrului german de externe de a cere Belgradului sa lase deoparte subiectul si sa se concentreze pe probleme mai pragmatice, va fi complicata, dar analista politica de la Berlin Irena Cerovic, experta in problemele Balcanilor, crede ca Guido Westerwelle are la indemina doua atuuri cu care sa convinga Belgradul – banii si aderarea la Uniunea Europeana: „Germania este principalul partener comercial al Serbiei. Este tara care ii acorda cea mai mare asistenta internationala, este al 4-lea investitor strain, asa incit, pentru Serbia, Germania este o tara foarte importanta. Mai mult, ea are o greutate specifica in cadrul Uniunii Europene. Domnul Westerwelle a vorbit de mai multe ori despre „oboseala extinderii Uniunii” si Germania este una din tarile care sustine ca procesul extinderii pe mai departe a Uniunii nu trebuie grabit.”
In acest turneu in Balcani, seful diplomatiei Berlinului are escale la Zagreb – astazi, si dupa Belgrad, la Pristina si Sarajevo. Turneul coincide cu intentia Belgradului de a aduce in fata Adunarii Generale a ONU, luna viitoare subiectul statutului Kosovo. Nu se asteapta ca ONU sa sustina rezolutia propusa de Serbia, mai ales ca pentru o multime de tari, subiectul Kosovo a fost defintiv inchis luna trecuta cind Tribunalul International de la Haga a decis ca declaratia de independenta a Kosovo din 2008 nu a incalcat legislatia internationala. In aceste conditii, sfatul Occidentului catre Belgrad este sa diminueze tonul rezolutiei propuse sau sa o abandoneze cu totul. Politicienii sirbi spun ca sunt deschisi pentru orice discutie, dar ca nu o vor abandona.
Germania este printre cele 22 de tari ale Uniunii Europene care a recunoscut independenta Kosovo, dar este si tara care trebuie acum sa ratifice acordul de Asociere si de Stabilizare cu Serbia, un acord cheie in drumul catre Uniunea Europeana.
Andrei Nosov, presedintele unei fundatii pan balcanice spune ca s-a ajuns in acest punct deoarece Occidentul s-a purtat cu Serbia ca un parinte care isi rasfata copilul incapatinat: „Politica Uniunii Europene este si ea vinovata de actuala situatie pentru ca pozitia ei fata de Serbia a fost ca a unui parinte cu un copil care merge din ce in ce mai rau cu scoala, dar asupra caruia nu se exercita nici un fel de presiuni si care il mai si trimite intr-o vacanta frumoasa – adica i-a acordat regimul liber de vize - si daca nici asta nu merge, atunci o sa ii luam o bicicleta sau alte cadouri.”
Serbiei nu i se cere sa recunoasca independenta Kosovo ca sa poata adera la Uniunea Europeana. Dar lipsa de eforturi si de rezultate pentru a-l gasi si preda instantei internationale pe generalul Radko Mladici, a complicat intr-adevar drumul european al Serbiei. Exista si speculatiile din regiune ca, odata ce a obtinut acces fara vize in Uniunea Europeana, Belgradul s-ar putea multumi si nu ar mai intentiona sa faca nici un fel de reforme. Cornelius Adebahr, expert in cadrul Consiliului German de Relatii Externe :”Este adevarat ca Serbia, care este o tara atit de importanta in regiune, poate juca la cacealma, facind mai putine reforme decit sunt necesare si sa nu fie pedepsita. Dar are aceasta mare problema care este Mladici, are inca problema cu Curtea Penala Internationala si nu are inca „sacii in caruta”, spune expertul din Germania.
Situatia se complica inca si mai mult pentru ca in 2012 sunt planificate alegeri si presedintele Boris Tadici se afla la putere prin sloganul „ Kosovo si Uniunea Europeana” si nu va fi prea simplu sa renunte la nici unul din termenii binomului.
Analistii regionali cred ca pentru a inchide subiectul Kosovo pentru Serbia este nevoie de un politician extrem de puternic si cu sprijin masiv in rindul populatiei, ceea ce nu este neaparat cazul Partidului Democrat al presedintelui Tadici. Mai mult, avertizeaza analistii politici regionali, nu trebuie niciodata in Balcani subestimat rolul partidelor nationaliste si a retoricii xenofobe iar situatia etnicilor sirbi din nordul Kosovo nu este nici ea rezolvata.
In aceste conditii, e limpede ca misiunea sefului diplomatiei Berlinului la Belgrad nu este de loc una simpla.