7.09 - București: Legea responsabilității ministeriale și efectele ei

Dosarele transmise Senatului îi vizează pe senatorii Nicolea Văcăroiu şi Doru Ioan Tărăcilă, acuzaţi, alături de ex-ministrul Aurel Novac, în afacerea Jimbolia, pe ministrul agriculturii Ioan Mureşan şi pe cel al transporturilor Anca Boagiu, acuzaţi de abuz în serviciu.

7 septembrie 2000

Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Ingrid Şuşu).

Legea responsabilității ministeriale și efectele ei
.

Controversata lege a răspunderii ministeriale începe să producă efecte. Numită, de unii parlamentari, de jurişti cu autoritate şi de o parte a mass media „legea acoperirii ministeriale”, legea în cauză a dus la încă o premieră: cinci actuali sau foşti membri ai guvernului ar putea să intre sub incidenţa uneia din prevederile acestei legi, putînd să fie anchetaţi în diferite dosare, dacă comisia juridică din Senat va aviza un asemenea itinerar juridic. Surprinde, la prima vedere, distanţa enormă dintre gravitatea învinuirilor. De la luare de mită la plîngerea unui funcţionar care se consideră demis în mod ilegal. După cum veţi putea auzi şi din relatarea lui Ingrid Susu, există, nu puţine voci în aparatul justiţiei care exprimă rezerve faţă de aceasta lege, prin care centrul de decizie de începere sau neîncepere a unor anchete s-a mutat în comisiile juridice ale Parlamentului.

Comisia juridică a Senatului va decide miercuri, întrr-o şedinţă secretă dacă va aviza pozitiv cererea Parchetului general de începere a cercetărilor penale în cazul a cinci actuali şi foşti ministri. Dosarele întocmite de Ministerul Public şi transmise Senatului în urmă cu doua zile, îi vizează pe senatorii Nicolea Văcăroiu şi Doru Ioan Tărăcilă, acuzaţi, alături de ex ministrul Aurel Novac în afacerea Jimbolia pentru încălcarea embargoului petrolier impus Iugoslaviei. Precum şi pe ministrul agriculturii Ioan Mureşan şi cel al transporturilor Anca Boagiu, ambii acuzaţi de abuz în serviciu.

O plingere similară a fost depusă la Camera Deputatilor şi la adresa lui Traian Băsescu, acuzat de abuz în serviciu pe vremea cînd deţinea portofoliul transporturilor. În cazul miniştrilor care deţin şi funcţii de parlamentari, Procuratura are nevoie, pe linga avizul de începere a cercetărilor, şi de ridicarea imunităţii parlamentare.

Cele mai dificile cazuri par cele ale foştilor ministri din guvernul PDSR învinuiţi nu numai de prejudicierea statului, prin încălcarea embargoului, ci şi de luare de mită. PDSR contestă însă legalitatea începerii urmăririi penale în cazul fostului prim ministru Nicolae Văcăroiu, fostului ministru de interne Doru Ioan Tărăcilă şi fostului ministru al transporturilor Aurel Novac, pe motiv că în perioada 1994 - 1995 Romania nu dispunea de o lege a responsabilităţii ministeriale, după cum se arată într-o scrisoare deschisă adresată de prim vicepreşedintele PDSR Adrian Năstase, procurorului general al Romaniei, Mircea Criste.

Potrivit preşedintelui comisiei juridice a Senatului, Răzvan Dobrescu, dacă argumentaţia din dosarele întocmite de parchet este suficient de convingătoare, este posibil însă ca miercurea viitoare, comisia sa se pronunţe asupra cererii începerii urmaririlor penale. Dezbaterile comisiei nu vor fi accesibile presei.

Răzvan Dobrescu: „În orice caz, fără participarea presei... în şedinţă secretă. Materialul nu-l pun la dispozitia presei şi presa nu va participa la şedinţă pentru că o declarăm şedinţă secretă. Si nici nu o să va spun prea multe lucruri din material, dar, în momentul de faţă nici eu nu ştiu.”

Europa Liberă: De ce nu ?

Răzvan Dobrescu: „Pentru că acolo poate să fie vorba de nişte lucruri care, în faza asta, să fie considerate secrete. Nu ştiu. După ce voi citi dosarul, o să îmi dau seama dacă ceva din acel dosar, pot să-l dezvălui presei.”

Pe de altă parte şi ministrul Justitiei, Valeriu Stoica a făcut apel la magistraţi să respecte cu stricteţe regula confidenţialităţii pe întregul parcurs al perioadei electorale. (...)

Valeriu Stoica: „Nu doresc ca atribuţiile pe care le au magistraţii, sau ministrul de justitie să fie în vreun fel folosite în scop politic în aceasta campanie electorală. Este motivul pentru care şi spus, public, că, în această perioadă este bine ca magistraţii să fie foarte circumspecţi în ceea ce priveşte modul în care desfăşoară mai ales anchetele penale pentru ca rezultatele acestor anchete să nu fie folosite în scop electoral, în scop politic.” (...)

Aşadar dacă în cazul parlamentarilor este nevoie de avizul plenului doar pentru trimiterea în judecată, în cazul ministrilor procedura este mult mai greoaie fiind necesar şi un aviz special pentru punerea lor sub urmarire penală.