Carlos, terorismul internațional și Securitatea

10 septembrie 2000

Interviul săptămînii.

Carlos, terorismul internațional și Securitatea.

Realizator: Petru Ionescu

Invitat: George Șerban, membru al Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciul Roman de Informatii Externe.

Europa Liberă: Dispuneti în acest moment de o documentaţie serioasă asupra teroristului international Carlos şi în legatură cu fosta Securitate din Romania. De ce aţi adunat aceasta documentatie ?

G. Şerban: Curiozitatea şi pasiunea pentru astfel de evenimente m-a făcut să mă documentez atît din presă cît şi din unele materiale pe care, la vremea respectivă mi le-a pus la dispoziţie SIE.

Europa Liberă: Ce fel de legături avea Carlos cu fosta Securitate din Romania ? De ce natură ?

G. Şerban: As putea spune că au existat trei momente definitorii în această relaţie a Securităţii cu Carlos. Un prim moment a fost legat de preocuparea lui Ceauşescu de a avea relatii bune atît cu, sau mai bine zis, confortabile atît cu Isrelul cît şi cu palestinienii şi de aici neliniştea lui că nemulţumirea lui Arafat, care era şeful direct al lui Carlos, ar putea să conducă la unele acte teroriste pe teritoriul Romaniei. Si atunci a iniţiat o serie de contacte cu Carlos, mai mult pentru a încerca să-l aibe sub control, sau, mă rog, sub observaţie şi pentru a face ca astfel de acte teroriste să nu se petreacă pe teritoriul Romaniei, el fiind extrem de sensibil la reacţia Occidentului faţă de politica lui externă. Asta a fost o prima etapă.

A doua etapă a fost cînd a început să îşi dea seama că îl poate folosi pe Carlos pentru a-şi realiza o serie de răfuieli politice, fie cu dizidenţii, cu ofiţeri care au dezertat din fosta Securitate, şi un al treilea moment a fost atunci cînd şi-a dat seama că Occidentul a început, sau, mă rog, ţările în care Carlos desfăşura acţiuni teroriste, din Occident, au început să bănuiască Romania ca fiind un posibil loc de reşedinţă a lui Carlos şi a încercat să scape de el, inventînd o poveste, cum că Mossadul ar fi pe urmele lui şi că este iminentă prinderea lui şi atunci l-a sfătuit să nu mai vină în Romania.

Europa Liberă: Aveţi idee cam ce sume de bani a primit, dacă a primit armament, oameni puşi sub comanda lui din cadrul Securităţii?

G. Serban: El a beneficiat de sprijin din partea Securităţii, din informaţiile pe care eu le am, singura acţiune în care a beneficiat şi de o suma de bani a fost actul terorist organizat împotriva postului de radio Europa Libera, unde se vehiculează o suma de 1 milion de dolari pe care ar fi primit-o, existînd şi informatii din partea unor alţi terorişti, ulterior cercetaţi de justiţia din Franţa, din Germania şi care ar fi declarat că într-un anumit moment, Carlos le-a spus că banii aceştia provin de la Ceauşescu.

Europa Liberă: La ce caz anume vă referiţi ? In legătură cu Europa Libera ? Care ?

G. Şerban: Atentatul care a avut loc împotriva postului de radio cînd, din greşală, dintr-o eroare a informaţiilor date de Securitate atentatul s-a organizat la secţia cehă, în loc să se organizeze la secţia romana.

Europa Liberă: Atentatul cu bombă?

G. Şerban: Atentatul cu bombă. Si se pare că este singurul caz în care el a primit o suma de bani. In rest, avantajele pe care le avea erau legate de posibilitatea de refugiu în Romania şi de faptul că primea materiale tehnice, armament, explozibil în cantităţi mai mari decît le solicita el şi undeva se crea o compensaţie valorica.

Europa Liberă: referitor la legăturile cu foştii capi ai Securităţii implicaţi şi în acest caz al atacului asupra Europei Libere, concret, despre generalul Preşită, înţeleg că este singurul care se mai afla în viaţă dintre cei care au colaborat direct cu Carlos, ce rol a jucat în colaborarea cu Carlos, fosta Securitate ?

G. Şerban: Generalul Pleşiţă a avut şi întilniri directe cu Carlos la sediul Securităţii

Europa Liberă: În legătură tot cu Europa Libera, ce ştiţi, sau ce dovezi aveţi, dacă există în legătură cu organizarea atacului, încercării de asasinat al redactorului Emil Georgescu, care a primit vreo 28 de lovituri de cuţit ?

G. Şerban: Există dovezi în ceea ce priveşte atacurile la adresa postului Europa Liberă sau a redactorilor din cadrul postului, există dovezi în ceea ce priveşte atacul despre care vorbeam, cu bombă, şi atentatul cu cărţile acelea capcană. Explozibile. Una dintre victime, din fericire, numai rănită a fost Şerban Orescu. În ceea ce priveşte atentatul asupra lui Emil Georgescu nu există dovezi clare, dar din informaţii rezultă că a fost o acţiune scăpată de sub control de Carlos. Pentru că, iniţial, dispozitia era, ordinul era numai de a-l descuraja pe Emil Georgescu.

Europa Liberă: Dispoziţia din partea cui ?

G. Şerban: Din partea lui Pleşiţă şi a Securităţii. Deci o acţiune comandată de Securitate, pentru a-l descuraja pe Emil Georgescu, dar acşiunea se pare că a fost scăpată de Carlos de sub control în sensul că cei pe care i-a angajat nu erau profesionişti ci nişte derbedei, care pînă la urmă, înfuriaţi de reacţia lui Emil Georgescu, au scos cuţitul şi l-au înjunghiat. Repet: nu există dovezi certe în această direcţie ci numai informaţii din surse care nu pot fi scoase de sub orice îndoială.

Europa Liberă: Aţi spus că în atacul pus la cale împotriva lui Emil Georgescu, ei nu intenţionau loviturile de cuţit nu au fost, ca sa zic aşa „comandate”...

G. Şerban: Alea n-au fost comandate. Acolo a fost probabil mmîna unui neprofesionist care probabil că iritat de într-un asemenea conflict sau, mai bine zis, iresponsabil, mai folosesc şi oameni care, pe lîngă faptul că îşi asumă o asemenea chestie, datorită iresponsabilităţii nu sunt în stare să îşi delimiteze exact misiunea de starea lui emoţională. Aceştia şi-au pierdut cumpătul şi au mers mai departe decît li se ordonase. (...)

Europa Liberă: Tot în legătură cu Europa Liberă, se ştie că, puţin mai tîrziu Emil Goergescu a murit de cancer şi chair în jurul anilor 80 au fost patru cazuri de oameni care au murit de cancer la Europa Libera. Există presupunerea că acest lucru a fost provocat, cumva, printre care şi Vlad Georgescu, istoricul ?

G. Şerban: Da.

Europa Liberă: Ştiti ceva, aveţi ceva informaţii privitor la acest lucru ? E implicată Securitatea romana?

G. Şerban: Nu. În legătură cu aceste lucruri nu avem informaţii care să confirme aceste supozitii.

Europa Liberă: Mai ştiti şi alţi adversari ai regimului comunist din Romania pentru eliminarea cărora a mai fost angajat Carlos ?

G. Şerban: Da, sigur. În primul rînd legătura cu Carlos a fost determinată de obsesia lui Ceauşescu de a-l aduce cumva la judecată pe Pacepa. Asta a fost una din obsesiile legăturii lui cu Carlos. Si care a durat o perioada bună de timp, la orice întîlnire, revenea obsesiv întrebarea, dar cînd rezolvi cazul Pacepa.

Europa Liberă: Ştiţi cumva ce alţi capi ai fostei Securităţi, în afară de generalul Pleşiţă au mai fost implicaţi în colaborarea cu Carlos şi cu acţiuni împotriva dizidenţilor sau a postului Europa Libera ?

G. Şerban: Legătura cu Carlos a fost extrem de restrictivă. Evident, numai doi ofiţeri cu gradul de colonel s-au ocupat de aceasta legatură, începînd de la primul contact pe care l-au realizat la Praga. Este vorba de colonelul Nica şi Diaconescu, a existat un translator, la un moment dat, care însă nu a ştiut despre cine e vorba, a făcut numai serviciul de traducere. Tot ofiter în cadrul Securităţii, şi generalul Pleşiţă. În rest, însuşi ministrul de interne nu era înştiinţat de toate aceste legături şi despre toate aceste misiuni pe care le primea Carlos.

Europa Liberă: Dar generalul Iulian Vlad nu avea cunoştinţă ?

G. Şerban: Nu. Nu. Nu a avut cunoştinţă.

Europa Liberă: Aceste probe, dau, mă rog, dovezi, mărturii, care să-l acuze pe generalul Pleşită sunt suficiente pentru ca să-l poată inculpa ?

G. Şerban: Eu cred că ar fi suficiente, chiar dacă m-aş referi nu la informaţiile din arhiva SIE ci numai la declaraţiile publice pe care generalul Pleşiţă le-a făcut şi pe care le-am citit sub forma unor interviuri transcrise pe hîrtie.

Europa Liberă: Serviciile secrete romaneşti actuale credeşi că deţin dovezi, sau aveţi informaţii că ar deţine dovezi mai convingătoare, mai puternice, vis a vis de colaborarea lui Carlos cu fosta Securitate şi de atacurile puse împreună cu acesta la cale de fosta Securitate romana împotriva dizidenţilor romani ai Europei Libere ?

G. Şerban: Din păcate cred că nu. Şi am să vă spun de ce: pentru că există un alt episod, aproape anecdotic, în timp ce ramura de informaţii externe a Securităţii avea aceste legături, pe o filieră extrem de restrictivă, repet, adică numai la nivelul a 3 sau 4 oameni, cealaltă componentă informativă internă era în realizarea unui program masiv de identificare si de prindere a lui Carlos în situaţia în care ar fi intrat in Romania. Ei nu ştiau nimic despre aceste legături.