Pentru multi est-europeni care au crescut intr-o cultura ce se voia omogena e greu de acceptat ca minoritatile traiesc cu identitatea si limba lor proprii si ca menirea lor nu este citusi de putin de a se asimila. Cu toate astea, din punctul de vedere al drepturilor minoritatilor, democratia nu e intotdeauna acolo unde este asteptata. Astfel, Romania, Bulgaria, Macedonia, tari sarace din marginea Europei, si-au cooptat principalele minoritati in guvern, ceea ce a dus la diminuarea unor importante tensiuni. Grecia, in schimb, sau Franta, nici nu recunosc existenta minoritatilor. Franta si Grecia nici nu au ratificat macar Carta Europeana a limbilor regionale si minoritare a Consiliului Europei. Aceasta carta garanteaza un prag minim dincolo de care minoritatile statelor care au ratificat documentul au dreptul sa isi foloseasca limba nu numai in public, dar chiar si in administratie si invatamant.
Lucru care poate parea surprinzator, doar 15 state din cele 27 ale Uniunii Europene au ratificat Carta. Belgia nici macar nu a semnat-o, iar recent Consiliul Europei chiar a anchetat in Belgia, tara care adaposteste principalele institutii europene, dar in care minoritatea francofona din Flandra intampina probleme juridice si administrative in folosirea limbii franceze.
Vecinii Moldovei, atat Ucraina, cit si Romania au ratificat carta. Romania este tara care teoretic protejeaza cel mai mare numar de limbi. Ratificarea Cartei nu inseamna insa ca in mod automat tara respectiva este gata sa ii aplice prevederile. Nu exista modalitate de constrangere in caz de nerespectare a Cartei. Astfel, Slovacia a interzis prin lege folosirea limbii maghiare in administratie. Aceeasi lege cere ca limba slovaca sa fie folosita in prioritate in toate spatiile publice. Cei care nu respecta legea pot primi o amenda de pana la 5.000 de euro. Legea slovaca a dus la tensiuni diplomatice intre Ungaria vecina si Slovacia. Franta a semnat carta dar nu a ratificat-o. In afara de Belgia, trei alte tari membre ale Uniunii Europene au refuzat sa semneze Carta. Este vorba de Irlanda, Portugalia si Grecia, un caz aparte, in masura in care, spuneam, Grecia nici macar nu recunoaste existenta minoritatilor nationale.
Lucru care poate parea surprinzator, doar 15 state din cele 27 ale Uniunii Europene au ratificat Carta. Belgia nici macar nu a semnat-o, iar recent Consiliul Europei chiar a anchetat in Belgia, tara care adaposteste principalele institutii europene, dar in care minoritatea francofona din Flandra intampina probleme juridice si administrative in folosirea limbii franceze.
Vecinii Moldovei, atat Ucraina, cit si Romania au ratificat carta. Romania este tara care teoretic protejeaza cel mai mare numar de limbi. Ratificarea Cartei nu inseamna insa ca in mod automat tara respectiva este gata sa ii aplice prevederile. Nu exista modalitate de constrangere in caz de nerespectare a Cartei. Astfel, Slovacia a interzis prin lege folosirea limbii maghiare in administratie. Aceeasi lege cere ca limba slovaca sa fie folosita in prioritate in toate spatiile publice. Cei care nu respecta legea pot primi o amenda de pana la 5.000 de euro. Legea slovaca a dus la tensiuni diplomatice intre Ungaria vecina si Slovacia. Franta a semnat carta dar nu a ratificat-o. In afara de Belgia, trei alte tari membre ale Uniunii Europene au refuzat sa semneze Carta. Este vorba de Irlanda, Portugalia si Grecia, un caz aparte, in masura in care, spuneam, Grecia nici macar nu recunoaste existenta minoritatilor nationale.