România la CEDO

Un interviu cu judecătorul Corneliu Bârsan, de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

8 octombrie 2000

România la CEDO.

Interviul săptămînii.

Reporter: Liana Ionescu.
Invitat: Judecătorul Corneliu Bârsan de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Europa Liberă: Domnule Judecător, cîte cauze se judeca în acest moment la CEDO în legatură cu Romania ?


C. Bârsan: In procedura Curtii există două categorii de dosare - aşa numitele dosare „provizorii” care se înscriu pe rolul Curtii sub condiţia prezentării unor documente justificative si a luării la cunoştinţă de catre petent cu privire la conditiile care trebuiesc îndeplinite pentru a se putea adresa Curtii, şi există dosarele care sunt înscrise deja pe rol şi care sunt în curs de examinare. Din acest punct de vedere, precizez ca sunt înscrise la ora la care discutam 800; e greu de spus, la ora la care discutam, dispun de statistica la 1 septembrie 2000, sunt înscrise 824 de dosare, dintre care 22 au fost declarate deja admisibile, 66 au fost comunicate guvernului roman şi aşteaptă răspunsul acesteia şi apoi se va decide daca vor fi declarate admisibile sau nu, şi trebuie să reţineţi că 736 de dosare sunt în curs de examinare. (...)

Europa Liberă: Credeţi că modificarea Codului de procedura civilă, care dă posibilitatea unor recursuri în anulare, deci a unei instanţe suplimentare de judecată, va diminua numarul apelurilor adresate de cetăţenii romani la CEDO ?


C. Bârsan: Vă referiţi la ultima modificare, da? Motivul de recurs în anulare pe încalcarea esenţială a legii, da? Stiu eu ce să spun ?! Sigur, modificarea în sine este benefică, raportată însă la modul în care se prezintă sistemul judiciar din Romania la ora la care vorbim, or, din acest punct de vedere, iertaţi-mă, eu am unele rezerve. Nu ca judecător la CEDO, departe de mine acest gînd, am unele rezerve legate de ce îmi închipui eu că ar trebui să fie un sistem judiciar coerent. Pentru că tot aţi adus vorba de ultima modificare a Codului de procedura civilă, haideţi să salutam un alt motiv de recurs în anulare, şi anume cel prevăzut în ipoteza in care CEDO a pronunţat o hotarire de condamnare a Romaniei si redeschiderea procedurii pe calea unui asemenea recurs poate conduce la înlăturarea consecinţelor unor asemenea constatări.

Europa Liberă: Ce înseamnă exact acest lucru ?

C. Bârsan: Acest lucru înseamnă ca, în urma pronunţării unei hotariri de catre CEDO prin care s-a constatat încalcarea unui drept civil de către instanţa română, procurorul general poate sesiza Curtea Supremă de Justiţie cu un recurs în anulare şi în cadrul acestui recurs, să încerce înlăturarea consecinţelor hotaririlor iniţiale care au fost puse în discuţie la Strasbourg şi prin care CEDO a constatat că s-au incalcat asemenea drepturi aparţinînd titularilor lor. Deci, este vorba despre redeschiderea unei proceduri care a condus la încalcarea unui drept pt cel care s-a plîns Curtii de la Strasbourg şi a avut cîştig de cauză.

Europa Liberă: Domnule Judecător, care este cel mai interesant caz pe care l-aţi judecat de cînd vă aflaţi la CEDO ?

C. Bârsan: Eu am făcut parte din Comisia Europeana pentru Drepturile Omului şi toate cauzele care au fost judecate de Curte au trecut pe la comisie, deci eu nu am putut sa mai particip la judecarea lor în faţa Curţii. Am participat la judecarea multor cazuri interesante în faţa Curtii, dar nu şi la cauze romanesti...

Europa Liberă: Cel mai interesant sau inedit caz ?

C. Bârsan: Cel mai interesant caz la care am participat este cel împotriva Marii Britanii, cu cei doi copii minori care au săvîrşit acea crima oribilă acum 7 ani, atunci aveau 10 ani, şi au omorît un copil de 2 ani, iar procesul care s-a desfăşurat, care a fost urmărit cu sufletul la gură de opinia publica din Marea Britanie la vremea respectivă, totuşi, modul de desfăşurare a procesului nu a fost conform, a constatat CEDO, cu exigenţele unui proces echitabil, dupa standardele europene. Oricît ni s-ar părea de ciudat Marea Britanie a fost condamnată în acest caz. Deci, peste tot, in toate ţările Consiliului Europei, exista loc de mai bine în privinta protecţiei drepturilor omului.