Controalele de pașapoarte la puncte de intrare în Anglia, Olanda sau Franța s-au complicat iar ofițerii de la punctele de control sînt suspicioși îndată ce văd un pașaport românesc sau un nume românesc pe un pașaport străin.
Pînă acum cîteva săptămîni chestiune teoretică, oarecum lipsită de greutate, denominația etică și națională a devenit, în cazul României, o cauză de iritare. Pe scurt: mediile de informare și instituțiile occidentale s-au umplut de confuzia romi - români. Deraierile de presă s-au soldat cu reportaje și editoriale care susțin sau au impresia că România e locuită de români iar românii sînt totuna cu romii.
Nu e prima confuzie culturală care atinge România, într-un mod destul de neplăcut și de neșcolit. Nimeni n-o să facă din această rătăcire o chestiune majoră. Problema e că în baza acestei percepții greșite, autoritățile occidentale au trecut la măsuri foarte agasante și uneori umilitoare pentru cetățenii români. Controalele de pașapoarte la puncte de intrare în Anglia, Olanda sau Franța s-au complicat. Ofițerii de la punctele de control sînt suspicioși și tărăgănează procedura de îndată ce văd un pașaport românesc sau un nume românesc pe un pașaport străin.
Nimeni nu explică de ce s-au schimbat lucrurile dar e evident că problema a apărut odată cu scandalul european al romilor și de la confuzia generală între romi și români. Cîteva voci decise s-au pronunțat pentru revenirea la țigan, un cuvînt oficial izgonit de presiunile hipercorecte și de pensionarii oragnizațiilor civile. Cum românii nu-și pot schimba numele, singurul nume sub care au fost cunoscuți de-a lungul istoriei naționale, cealaltă parte ar trebui să se întoarcă la bunul simț.