Generalul Chelaru declarase la sfîrşitul săptămînii trecute că anumite grupuri de tip mafiot sunt interesate ca România să fie un stat slab, pentru a putea opera și genera tulburențe.
1 noiembrie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Ingrid Șușu).
Demisia și acuzațiile generalului Chelaru.
Şeful statului major al armatei, general de corp de armată Mircea Chelaru i-a prezentat astazi preşedintelui Constantinescu demisia sa din aceasta funcţie. Demisia a fost acceptată şi şeful statului l-a desemnat pe generalul Mihai Popescu, şeful statului major al trupelor de uscat, ca şef al statului major al armatei.
Între argumentele acceptării demisiei, Cotroceniul aminteşte şi declaraţiile făcute în ultima vreme de domnul general Chelaru. Înainte de a preciza despre ce declaratii recente este vorba, să amintim că, numit de preşedintele Constantinescu în data de 15 februarie 2000, la propunerea fostului ministru al apărarii Victor Babiuc, în funcţia din care tocmai a demisionat, generalul Chelaru a putut surprinde constant, printr-un tip de discurs de o originalitate specială, destul de atipică pentru un militar de carieră.
Vineri, spre seară, într-o conferinţă de presă convocată ad hoc, generalul Chelaru s-a remarcat prin idei şi scenarii de o originalitate, de astă dată, mai mult decît îngrijorătoare. Dînd de înţeles că deţine informaţii din surse credibile, generalul Chelaru a vorbit despre „ameninţări la adresa statului roman”, „operaţionalizarea forţelor de supraveghere şi alertă timpurie”, „semnalele de alarmă trase impotriva celor care vehiculează idei anti-statale”, „devalizarea autorităţii statului roman” etc.
Atunci cînd a dorit să fie şi mai concret, generalul Chelaru a spus „uitati-va ce se întimplă cu modul de interpretare a transferului proprietăţii pădurilor, cum se pune problema învăţămîntului, a autonomizărilor sau a guvernărilor locale, indiferent că este vorba de Dobrogea sau de sudul Craiovei, al Olteniei, unde am auzit că trebuie neapărat făcută o enclavă”.
Ca tacîmul să fie complet, generalul Chelaru s-a numărat şi printre membri fondatori ai unei extrem de ciudate asociatii naţionale a militarilor din Romania. O asociaţie înscrisă de curînd la tribunal, după ce a primit mai multe avize a armatei, SRI, Ministerului de Interne, a SPP etc. Între alte năstruşnicii, nu în ultimul rînd neconstituţionale, asociaţia îşi propune implicarea în politică a militarilor, inclusiv a celor din diferite servicii de informaţii. Reprezentanti ai acestei extrem de bizare asociaţii, au tinut astăzi o conferinţă de presă, în absenţa generalului Chelaru, dar aproximativ în acelaşi timp cu prezentarea demisiei acestuia.
Şeful statului major al armatei romane, generalul Mircea Chelaru a demisionat astazi din funcţie. Preşedintele Emil Constantinescu l-a numit în locul acestuia pe generalul Mihail Popescu. Raluca Boc, de la biroul de presă al preşedinţiei: „Avînd în vedere apariţia unor declaraţii neadecvate funcţiei şi pentru a evita orice interpretare greşită cu privire la modul în care înţelege exercitarea controlului democratic civil asupra forţelor armate, în ziua de 31 10-a general de corp de armată Mircea Chelaru şi-a înaintat demisia din funcţia de şef al statului major general. Demisia a fost acceptată de preşedintele Romaniei care s-a consultat şi cu primul ministru, ministrul apărarii naţionale şi membri ai CSAT. În aceiaşi zi, în conformitate cu atribuţiile legale, la propunerea ministrului apărării naţionale şi cu acordul membrilor CSAT prin decret, preşedintele Romaniei l-a înaintat în grad de general de armată şi l-a numit în funcţia de şef al statului major general pe generalul de corp de armată Mihail Popescu, fost şef al statului major al forţelor terestre.” (...)
Chelaru declarase la sfîrşitul săptămînii trecute că anumite grupuri de tip mafiot sunt interesate ca Romania să fie un stat slab, pentru a putea opera, să difuzeze zvonistică şi să genereze turbulenţe. Fostul şef al Statului major a lăsat să se înţeleagă că există tendinţe de enclavizare care pun în pericol unitatea ţării, menţionînd Dobrogea sau sudul Olteniei. Preşedinţia Romaniei a dezminţit însă această declaraţie susţinînd ca CSAT nu a luat în discuţie în acest an probleme de genul ameninţărilor atipice sau a tendinţelor de enclavizare or de devalizare a statului roman. (...)
Asociaţia Naţională a militarilor din Romania a fost autorizată să funcţioneze de către instanţa judecătorească şi, de asemenea, a primit aviz favorabil din partea MAPN, MI şi SPP. Ea îşi propune, potrivit statutului şi declaraţiilor generalului în rezervă Gheorghe Văduva, precum şi altor participanţi, să revigoreze onoarea militară şi să lupte pentru drepturile militarilor, înţelegînd prin aceasta, inclusiv implicarea în chestiunea disponibilizărilor colective în domenii asociate economiei naţionale sau, lupta activă împotriva corupţiei la toate nivelurile. Dar nu numai atît. Potrivit celor înscrise în statut, Asociatia „va sprijini structurile societăţii în elaborarea şi punerea în operă a deciziilor în mod deosebit a acelora care ţin de strategia securităţii naţionale. (...)
Din comitetul de iniţiativă fac parte, pe lingă cei citaţi, nume sonore: generalii Costică Voicu, Vasile Dobrinoiu, Tudor Amza, Octavian Ciobanu, Marian Oană şi altii. La lucrari au participat peste 200 de persoane, iar din Asociaţie mai fac parte cadre active sau în rezervă de la Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de telecomunicatii speciale, Ministerul de Interne, SPP, Ministerul apărarii Naţionale. Fondatorii Asociaţiei îşi propun ca instituţia militară să dobîndească forţa şi credibilitatea de care se bucură în sondaje precum şi să crească rolul acesteia în societate.