Promisiunile electorale evaluate de studenți

„Cu cât mai grandioase sunt promisiunile, cu atât ele sunt mai irealizabile.”









-„Eu, spre exemplu, analizez toată mass media. Acasă am Internet, deschid şi mă uit toate paginile principale. Trebuie să ai capacitatea de a analiza şi a scoate esenţialul. Analizezi, care e bine şi care e rău şi pui pe un cântar oarecare. Când această balanţă o echilibrezi, atunci îţi creezi propriul punct de vedere.”

-„Nici nu ştiu cum să ne dăm seama, dacă e adevărat sau nu.”

-„Eu mă uit şi la acţiunile, care le-au făcut înainte de aceasta. Nu numai la promisiunile pe care le fac.”



-„Îs majoritatea fanteziste.”

-„Ştiţi, în ziua de azi nimeni nu spune adevărul.”

-„Atunci, când un candidat lansează promisiuni exagerate privind pensiile, salariile, acest lucru dă de bănuit, pentru că economia noastră nu are cum să le suporte. La fel, promisiunile pentru oamenii de la sate urmează să fie împărţite la doi.”

-„Nu pot să am încredere într-un om, pe care nu-l cunosc cât de cât.”

-„O să iau în consideraţie faptul, că totuşi unele partide până acum cât de puţin au făcut.”

-„În primul rând, ne uităm după potenţialul pe care-l are fiecare partid politic, adică de reprezentanţii, care sunt de bază. Ne bazăm pe ceea ce, dacă sunt candidaţi care au fost în trecut – pe ceea ce au făcut şi ceea ce au în program acum. Facem o comparaţie între ceea ce a fost în electorala precedentă şi în electorala actuală. În rest, ne uităm după posibilităţile şi bugetul actual al ţării. Care ar fi oportunităţile, ce şi-ar permite ţara cu adevărat să facem. Şi observăm, care sunt fantasme şi care este realitatea. Asta e.”

-„Nu ştiu, mă strădui să văd care sunt reale cât de cât. De exemplu, cu asigurarea locurilor de muncă, promisiunile. Cum s-ar putea de asigurat atât de multe locuri de muncă dacă, practic, e imposibil?”

-„Am un partid politic la care ţin şi de asta îmi place el anume cel mai mult.”

-„Un om, care a făcut deja ceva, dar nu...Iată, de exemplu, să luăm Vlad Filat. El, ca prim-ministru, el a demonstrat, că dacă va deveni preşedinte, va face ceva pentru ţară. Eu, de exemplu, am încredere, anume după cum vorbeşte. Trebuie să poată vorbi frumos şi convingător.”

-„Depinde după faptele candidaţilor. Dacă au realizat ceva până acum, atunci ai putea avea încredere. Dar e sub semnul întrebării.”

-„Nu pot să răspund la întrebarea aceasta.”

-„Când te întâlneşti cu omul faţă în faţă totul se vede. Şi prin discuţia nonverbală. Înţelegi omul prin mimica pe care o face. Şi atunci când se spune prea multe, întrece limita, cred eu, că-ţi dai seama că sunt nişte lucruri, care nu vor fi realizate. Când se vorbeşte mai puţin, cred eu, că poţi avea încredere. Un pic de încredere. Pentru ca să spui încredere totală, nu poţi avea în nimeni, deocamdată.”

-„Nu m-am gândit la asta.”

-„Deja eu m-am hotărât cu cine am să votez. Din tot răul pe care-l avem, o să alegem care e mai bun.”

-„Mă strădui să mă iau după fapte mai mult, deaceea nu ascult. Văd faptele concrete şi după aceea pot să aleg ceva.”

-„Păi în ziua de azi cam nimeni nu spune adevărul.”

-„În modul în care s-au manifestat în trecut partidele politice, sau personalităţile, liderii partidelor. Pe urmă, promisiunile care au fost făcute şi care au fost realizate sau nu.”

-„Au fost deja destul timp pentru ca persoanele să promoveze promisiunile, însă nu au făcut-o. Cine a făcut, asta a rămas observat şi lumea deja îşi va face alegerea.”

-„Posibil că sinceritatea. Nu ştiu, multe nu pot să spun, pentru că pur şi simplu nu cred în toate partidele astea.”

-„După fapte. Promit şi dacă înfăptuiesc promisiunea, atunci îţi dai seama, până la urmă. Dacă promit şi nu vezi rezultatul nu poţi să înşelegi: a fost minciună, sau n-a fost minciună. După ce vezi rezultatul deja înţelegi. Că înainte de asta nu poţi să-ţi dai seama.”

-„Depinde de persoana, care spune vorbele. În primul rând, trebuie să analizezi, să vezi, să te uiţi la persoană, să vezi imaginea sau scopurile ei finale. Să vezi: e realizabil ceea ce spune sau nu, să vezi scopul final. Dacă asta se include în scopul ei final, înseamnă că el o să realizeze, dacă nu se include, înseamnă asta e ceva, care el poate pur şi simplu promite.”

-„Ei poată să zică multe, dar noi ne vom uita la rezultatele, pe care o să le obţină.”

-„Cu cât mai grandioase sunt promisiunile, cu atât ele sunt mai irealizabile.”

-„Pe mulţi dintre noi ne influenţează prietenii, sau cercul de oameni în care ne aflăm.”

-„Întâi toţi să facă şi apoi să aleagă unul dintre dânşii. Nu toţi promit, dacă noi o să ajungem la putere, da, noi o să facem. Întâi lasă-i să facă şi apoi lumea să-i aleagă.”

-„Ne gândim, ne uităm la cine e fantezia e mai bogată.”