Misiunea OSCE la Chişinău a difuzat astăzi un comunicat, în care îşi exprimă regretul pentru faptul, că după un an de la adoptarea deciziilor summitului OSCE de la Istanbul, negocierile de soluţionare a diferendului transnistrean nu au înregistrat progrese semnificative.
20 noiembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Briefing la Președinție (alegeri prezidențiale și chestiunea transnistreană).
Dan Ionescu: Preşedintele Petru Lucinschi s-a aflat astăzi într-o scurtă vizită la Bucureşti. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, el s-a întâlnit cu preşedintele României, Emil Constantinescu, cu care a luat în discuţie problemele existente în relaţiile dintre cele două state, cooperarea în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale, precum şi stadiul realizării înţelegerilor anterioare privind crearea euroregiunilor. În încheierea acestei întrevederi, preşedintele moldovean i-a înmînat lui Emil Constantinescu „Ordinul Republicii” pentru „merite deosebite în promovarea relaţiilor de cooperare şi de bună vecinătate între România şi Republica Moldova”.
Între timp, la Chişinău tensiunile din jurul alegerii noului şef al statului par să ia amploare. Deşi au mai rămas doar cinci zile până la expirarea termenului de înaintare a candidaturilor, până astăzi nici unul dintre grupurile parlamentare nu a depus o cerere la comisia specială a Legislativului. Opinia publică este în aşteptare, iar o parte a mass media în ultimele săptămâni a început cu prudenţă să vorbească despre eventuale alegeri parlamentare anticipate. Tot despre acestea, ca şi despre unele aspecte ale diferendului transnistrean, privite într-un mod mai neobişnuit de către reprezentantul şefului statului la negocieri, a fost vorba la briefingul de astăzi de la Preşedinţie, la care a fost prezentă şi corespondenta noastră, Lina Grîu.
Cu cinci zile înainte de expirarea termenului de înaintare a candidaturilor pentru Preşedinţia Republicii Moldova, la comisia special instituită în acest scop în Parlament nu a fost depusă nici o cerere. În aceste condiţii presa, dar şi unele medii politice, au început să vehiculeze ideea unor alegeri parlamentare anticipate, care ar rezulta în urma unei eventuale incapacităţi a Legislativului de a alege un nou şef de stat.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Anatol Golea, a declarat astăzi, în cadrul unui briefing, că un nou Parlament, rezultat în urma alegerilor anticipate, ar putea fi mai în măsură să aleagă un nou preşedinte. El a mai spus, de asemenea, că actuala situaţie incertă demonstrează imperfecţiunea sistemului parlamentar, instituit în condiţiile Republicii Moldova, unde nu există o majoritate parlamentară clar definită. Imperfectă este, în opinia sa, şi Legea cu privire la alegerea şefului statului, prin care doar grupuri de câte 15 deputaţi sunt în drept să înainteze candidaţi la funcţia de şef de stat. Legea a fost contestată de preşedintele Lucinschi, care insista ca acest drept să fie acordat şi cetăţenilor prin prezentarea unor liste cu 20 de mii de semnături, dar obiecţiile sale nu au fost luate în consideraţie. Golea şi-a exprimat convingerea că şi această lege va fi modificată de noul Parlament. Purtătorul de cuvânt a adăugat, că preşedintele Lucinschi nu se va împotrivi, totuşi, dacă Parlamentul va găsi o soluţie şi va reuşi să evite alegerile anticipate. El a respins unele afirmaţii, apărute în presă, potrivit cărora preşedintele Lucinschi ar avea negocieri secrete cu liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, şi ar intenţiona să candideze la un nou mandat.
Alegerile prezidenţiale au fost fixate pentru data de 1 decembrie, termenul de depunere a candidaţilor expirând vineri, 24 noiembrie. În cazul în care alegerile eşuează dintr-un motiv sau altul, şeful statului este în drept să dizolve Parlamentul.
O altă chestiune, abordată în cadrul briefingului de astăzi, la care a participat şi reprezentantul preşedintelui la negocierile în problema Transnistriei, Vasile Sturza, a fost chestiunea transnistreană, care săptămâna trecută a fost în atenţia factorilor politici din Republica Moldova şi din afară. Chestiunea a fost abordată atât în cadrul vizitei la Chişinău al secretarului general al Consiliului Europei, dar şi în cadrul unor discuţii purtate de Vasile Sturza la Moscova, unde acesta s-a întreţinut cu omologul său, Evgheni Primakov, şi cu preşedintele Dumei de stat pentru ţările CSI, Boris Pastuhov.
În cadrul acestor discuţii Primakov a spus, că în Federaţia Rusă „poziţia puterii s-a schimbat mult” şi că Moscova este interesată în rezolvarea tuturor conflictelor în care este implicată, inclusiv al celui transnistrean. Cu referire la proiectul Primakov, Sturza a spus că Rusia recunoaşte, că acesta conţine prevederi, care nu vor fi niciodată acceptate nici de Chişinău, nici de Tiraspol.
Cu referire la retragerea trupelor şi a armamentului rusesc din Transnistria, Sturza a afirmat că, deşi se crează impresia că nu se fac paşi concreţi, Rusia lucrează intens în acest sens. Principalul impediment, potrivit lui Sturza, este poziţia distructivă şi foarte dură a administraţiei de la Tiraspol. „Moscova a declarat, şi noi credem acest lucru, că Rusia îşi va îndeplini obligaţiile asumate la Istanbul”, a spus Sturza. Întrebat de ziarişti, de unde vine această convingere, în condiţiile în care poziţia administraţiei transnistrene nu pare să dea vreun semn de schimbare, termenele fixate la Istanbul sunt pe jumătate expirate, iar OSCE a semnalat o imposibilitate tehnică de a realiza retragerea în termenul rămas, Sturza a spus că comunitatea internaţională are mai multe variante de scenarii.
Anatol Golea a arătat, pe de altă parte, că problema constă, de fapt, doar în poziţia Federaţiei Ruse, deoarece din punct de vedere tehnic problemele sunt rezolvabile.
Un alt subiect, la care s-a referit astăzi Vasile Sturza, a fost cel al ştampilelor vamei Republicii Moldova, folosite de administraţia de la Tiraspol, problemă care, în opinia sa, trebuie privită într-un context mai amplu. Deşi din punct de vedere ideologic, administraţia de la Tiraspol are relaţii speciale cu Moscova, pe plan economic pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o reorientare continuă a comerţului exterior către pieţele din Occident. Peste 80 % din importuri şi 75 % din exporturile Transnistriei sunt orientate spre Europa. Reieşind din aceste date, Sturza a lăsat să se înţeleagă, că Europa susţine economic Transnistria şi a spus că având aceste pârghii, Occidentul este cel care ar trebui să influenţeze poziţia Tiraspolului, inclusiv în retragerea trupelor şi a armamentului rusesc din regiune. Sturza a evitat să menţioneze, însă, că mărfurile nu pot fi exportate din Transnistria fără ştampila vamei Republicii Moldova, pe care Chişinăul a pus-o la dispoziţia Tiraspolului de mai mulţi ani.
Din Chişinău, Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Misiunea OSCE la Chişinău a difuzat astăzi un comunicat, în care îşi exprimă regretul pentru faptul, că după un an de la adoptarea deciziilor summitului OSCE de la Istanbul, negocierile de soluţionare a diferendului transnistrean nu au înregistrat progrese semnificative. La 19 noiembrie 1999, şefii statelor membre ale OSCE, inclusiv Republica Moldova şi Federaţia Rusă, au semnat declaraţia de la Istanbul, prin care Moscova s-a angajat să-şi retragă definitiv trupele şi arsenalul militar din Transnistria până la sfârşitul anului 2002. Potrivit comunicatului, „în pofida eforturilor continue ale preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Benita Ferrero-Waldner, de a impulsiona procesul de negocieri, a fost imposibil de a-i aduna pe toţi reprezentanţii părţilor angajate în conflict, precum şi pe cei trei mediatori pentru continuarea negocierilor directe în soluţionarea politică a conflictului. Misiunea OSCE regretă faptul, că retragerea echipamentului militar nu a reînceput şi este îngrijorată de incapacitatea continuă a Comisiei unificate de control de a lua măsuri, în particular împotriva prezenţei unor structuri paramilitare în zona de securitate de pe Nistru. O posibilă rezolvare a acestei probleme majore de securitate, se spune în comunicat, ar fi derularea unei operaţiuni reînnoite de menţinere a păcii, cu mandatul OSCE. Iar în ceea ce priveşte problema statutului Transnistriei şi delimitării competenţelor, aceastea trebuie să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.