Igor Boţan: „Sunt convins că de data aceasta, fără dizolvarea Parlamentului, se va ajunge la soluţia de compromis privind alegerea şefului statului.”
Igor Boţan: „Rezultatele alegerilor din 28 noiembrie trebuie privite şi analizate cu optimism. Şi există câţiva factori, care mă fac să cred aşa. În primul rând, Partidul Comuniştilor nu a fost capabil să se revanşeze. Adică, sarcina pe care şi-a pus-o Partidul Comuniştilor – să obţină mai mult de 50 de procente din mandate, nu a fost realizată. Al doilea lucru foarte important: componentele Alianţei pentru Integrare Europeană, chiar şi fără Alianţa Moldova Noastră care nu a depăşit pragul de patru procente, au acumulat per ansamblu mai mult de 50 de procente din sufragii. Deci, putem spune că Alianţa a învins. Aceste lucruri trebuie privite cu optimism, fiindcă finalmente există oportunităţi foarte bune ca Republica Moldova să se dezvolte de o manieră normală. Vreau să subliniez aici că a fost confirmat în acest scrutin faptul că Republica Moldova este singura democraţie electorală din spaţiul CSI, că în această ţară, unde iată alegerile şi referendumurile au loc - într-un an de zile şi jumătate am avut patru campanii naţionale, iată că acest exerciţiu este unul liber şi de cele mai multe ori este şi corect. Deci, avem motive pentru a fi optimişti.”
Europa Liberă: Ce urmează după aceste alegeri? Cine cu cine poate face coaliţii?
Igor Boţan: „Cred că există undeva patru versiuni, patru variante de coalizare postelectorală. Este important că Republica Moldova va avea un Guvern de coaliţie şi acest lucru este important pentru dezvoltarea democraţiei din ţara noastră. Dacă cei care vor forma coaliţia, vor şti să coopereze de o manieră care să le permită să evite scandalurile, divorţurile ş.a.m.d. Dacă luăm versiunile în ordinea, în care probabilitatea este mai mare, atunci cred că refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană din trei formaţiuni – Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat mi se parea cea mai probabilă. Şi aici există câţiva factori care mă fac să cred aşa. Există trei factori care contribuie, sau subminează eventuala coalizare. Primul ţine de relaţiile dintre liderii partidelor, care au trecut în Parlament. Aceste relaţii sunt foarte proaste. Predomină animozităţile istorice dintre aceşti lideri, dar şi un factor legat de doctrină şi de orientarea geopolitică. Deci, acest factor este unul important. Dar există al doilea factor, care mi se pare la fel de important, şi poate chiar şi mai important – este legat de interesul structurilor de business, care stau în spatele partidelor şi care au finanţat aceste partide. Noi nu putem să estimăm forţa acestor clanuri economice, care stau în spatele partidelor politice, dar cu certitudine aceste forţe economice pot influenţa dramatic un fel de coaliţie, constituirea unui fel de coaliţie, sau altfel de coaliţie. Şi al treilea factor substanţial este factorul extern. Republica Moldova a supravieţuit în anul curent datorită suportului masiv al Uniunii Europene şi pentru dezvoltarea Republicii Moldova acest suport trebuie cumva menţinut, altfel Republica Moldova riscă foarte mult. De aceea factorul extern european, pe de o parte, şi factorul rusesc, legat de accesul produselor moldovene pe piaţa rusească, pârghia transnistreană a Rusiei. De asemenea, aceşti factori vor avea o influenţă foarte mare asupra coalizării forţelor politice.”
Europa Liberă: Cât de posibilă este reeditarea unei coaliţii, cum unii s-au grăbit deja să-i şi spună, unei coaliţii monstruoase, având în vedere o posibilă alianţă cu comuniştii a unei componente a actualei Alianţe pentru Integrare Europeană?
Igor Boţan: „Deci, spuneam că reeditarea actualei Alianţe pentru Integrarea Europeană este cea mai probabilă. Există varianta coalizării Partidului Comuniştilor cu Partidul Democrat. Aici există probleme. Condiţia Partidului Comuniştilor este ca Marian Lupu să renunţe la ambiţiile lui prezidenţiale. Mai există încă un factor în această eventuală alianţă – factorul Vladimir Plahotniuc, care este om de afaceri şi care a devenit oarecum liderul din umbră al Partidului Democrat. Şi noi nu ştim, care sunt relaţiile dintre Vladimir Voronin şi Vladimir Plahotniuc, care au fost foarte apropiaţi, din câte se ştie. Deci, această alianţă nu poate fi exclusă, dar există lucruri, care nu sunt tocmai la suprafaţă şi despre care nu putem vorbi în cunoştinţă de cauză. Şi există cea de-a treia variantă – în care PLDM ar accepta să facă o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Această alianţă eventuală ar putea alege şi şeful statului, dar Vlad Filat a declarat şi înainte de alegeri, şi chiar astăzi, că exclude o astfel de alianţă. De aceea lăsăm o eventuală posibilitate de coalizare în interesul naţional, dar cred că această alianţă va fi considerată de foarte mulţi drept un fel de trădare din partea Partidului Liberal-Democrat, lucru care nu cred că şi-l poate permite.
Şi există cea de a patra variantă – coaliţie largă, dar fără Partidul Liberal, care este considerat naţionalist de către comunişti, care de asemenea sunt naţionalişti, dar de altă orientare. Această versiune, de asemenea este puţin probabilă, deşi nu poate fi exclusă, dar probabilitatea este foarte-foarte mică. Deci, acestea sunt versiunile principale, altele nici nu există.”
Europa Liberă: În această situaţie, cât de verosimilă este versiunea că partidele ajunse în Parlament vor ajunge la un compromis şi vor putea să aleagă şeful statului?
Igor Boţan: „Am convingerea fermă că de data aceasta Republica Moldova mai devreme sau mai târziu, fără dizolvarea Parlamentului, va ajunge la soluţia de compromis privind alegerea şefului statului. Există trei abordări în acest sens. Prima abordare şi cea mai evidentă este ca să se găsească o candidatură pentru funcţia de şef al statului de compromis. Adică, o figură care ar fi remarcabilă ca şi persoană publică, ca şi prestaţie, dar care nu ar veni prin filiera unui partid sau al altuia. Probabilitatea acestei variante, acestei versiuni este mică. Cea de a doua variantă este modificarea articolului 78, aşa cum a propus Partidul Comuniştilor în mai. Deci, proiectul Partidului Comuniştilor este înregistrat în Parlament. Partidul Comuniştilor are păcatul de a fi blocat Republica Moldova timp de un an de zile şi acum dacă ar fi în opoziţie, cu greu probabil ar putea convinge cetăţenii că mai poate recurge la încă un boicot. Mai cu seamă că proiectul acestei formaţiuni ar putea fi votat cu o susţinere masivă din partea eventualei Alianţe pentru Integrare Europeană. Dacă şi această versiune nu va trece, atunci se poate recurge la metoda, încercată deja de Alianţa pentru Integrare Europeană, recurgerea la un referendum constituţional, dar înainte de aceasta va trebui să fie eliminate din Codul Electoral clauza privind necesitatea participării la alegeri a cel puţin o treime din cetăţeni şi clauza precum că în doi ani de zile pe aceeaşi problemă nu pot fi efectuate referendumuri. Eu cred că această variantă nu poate fi exclusă. Cred că sunt şi alte variante intermediare, dar eu sunt ferm convins, că de data aceasta preşedintele va fi ales. Este important un lucru – ca Parlamentul să nu declanşeze procedura de alegere a şefului statului până când Parlamentul nu identifică calea care cu certitudine ne va duce la alegerea şefului statului.”
Europa Liberă: Ce urmează după aceste alegeri? Cine cu cine poate face coaliţii?
Igor Boţan: „Cred că există undeva patru versiuni, patru variante de coalizare postelectorală. Este important că Republica Moldova va avea un Guvern de coaliţie şi acest lucru este important pentru dezvoltarea democraţiei din ţara noastră. Dacă cei care vor forma coaliţia, vor şti să coopereze de o manieră care să le permită să evite scandalurile, divorţurile ş.a.m.d. Dacă luăm versiunile în ordinea, în care probabilitatea este mai mare, atunci cred că refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană din trei formaţiuni – Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat mi se parea cea mai probabilă. Şi aici există câţiva factori care mă fac să cred aşa. Există trei factori care contribuie, sau subminează eventuala coalizare. Primul ţine de relaţiile dintre liderii partidelor, care au trecut în Parlament. Aceste relaţii sunt foarte proaste. Predomină animozităţile istorice dintre aceşti lideri, dar şi un factor legat de doctrină şi de orientarea geopolitică. Deci, acest factor este unul important. Dar există al doilea factor, care mi se pare la fel de important, şi poate chiar şi mai important – este legat de interesul structurilor de business, care stau în spatele partidelor şi care au finanţat aceste partide. Noi nu putem să estimăm forţa acestor clanuri economice, care stau în spatele partidelor politice, dar cu certitudine aceste forţe economice pot influenţa dramatic un fel de coaliţie, constituirea unui fel de coaliţie, sau altfel de coaliţie. Şi al treilea factor substanţial este factorul extern. Republica Moldova a supravieţuit în anul curent datorită suportului masiv al Uniunii Europene şi pentru dezvoltarea Republicii Moldova acest suport trebuie cumva menţinut, altfel Republica Moldova riscă foarte mult. De aceea factorul extern european, pe de o parte, şi factorul rusesc, legat de accesul produselor moldovene pe piaţa rusească, pârghia transnistreană a Rusiei. De asemenea, aceşti factori vor avea o influenţă foarte mare asupra coalizării forţelor politice.”
Europa Liberă: Cât de posibilă este reeditarea unei coaliţii, cum unii s-au grăbit deja să-i şi spună, unei coaliţii monstruoase, având în vedere o posibilă alianţă cu comuniştii a unei componente a actualei Alianţe pentru Integrare Europeană?
Igor Boţan: „Deci, spuneam că reeditarea actualei Alianţe pentru Integrarea Europeană este cea mai probabilă. Există varianta coalizării Partidului Comuniştilor cu Partidul Democrat. Aici există probleme. Condiţia Partidului Comuniştilor este ca Marian Lupu să renunţe la ambiţiile lui prezidenţiale. Mai există încă un factor în această eventuală alianţă – factorul Vladimir Plahotniuc, care este om de afaceri şi care a devenit oarecum liderul din umbră al Partidului Democrat. Şi noi nu ştim, care sunt relaţiile dintre Vladimir Voronin şi Vladimir Plahotniuc, care au fost foarte apropiaţi, din câte se ştie. Deci, această alianţă nu poate fi exclusă, dar există lucruri, care nu sunt tocmai la suprafaţă şi despre care nu putem vorbi în cunoştinţă de cauză. Şi există cea de-a treia variantă – în care PLDM ar accepta să facă o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Această alianţă eventuală ar putea alege şi şeful statului, dar Vlad Filat a declarat şi înainte de alegeri, şi chiar astăzi, că exclude o astfel de alianţă. De aceea lăsăm o eventuală posibilitate de coalizare în interesul naţional, dar cred că această alianţă va fi considerată de foarte mulţi drept un fel de trădare din partea Partidului Liberal-Democrat, lucru care nu cred că şi-l poate permite.
Şi există cea de a patra variantă – coaliţie largă, dar fără Partidul Liberal, care este considerat naţionalist de către comunişti, care de asemenea sunt naţionalişti, dar de altă orientare. Această versiune, de asemenea este puţin probabilă, deşi nu poate fi exclusă, dar probabilitatea este foarte-foarte mică. Deci, acestea sunt versiunile principale, altele nici nu există.”
Europa Liberă: În această situaţie, cât de verosimilă este versiunea că partidele ajunse în Parlament vor ajunge la un compromis şi vor putea să aleagă şeful statului?
Igor Boţan: „Am convingerea fermă că de data aceasta Republica Moldova mai devreme sau mai târziu, fără dizolvarea Parlamentului, va ajunge la soluţia de compromis privind alegerea şefului statului. Există trei abordări în acest sens. Prima abordare şi cea mai evidentă este ca să se găsească o candidatură pentru funcţia de şef al statului de compromis. Adică, o figură care ar fi remarcabilă ca şi persoană publică, ca şi prestaţie, dar care nu ar veni prin filiera unui partid sau al altuia. Probabilitatea acestei variante, acestei versiuni este mică. Cea de a doua variantă este modificarea articolului 78, aşa cum a propus Partidul Comuniştilor în mai. Deci, proiectul Partidului Comuniştilor este înregistrat în Parlament. Partidul Comuniştilor are păcatul de a fi blocat Republica Moldova timp de un an de zile şi acum dacă ar fi în opoziţie, cu greu probabil ar putea convinge cetăţenii că mai poate recurge la încă un boicot. Mai cu seamă că proiectul acestei formaţiuni ar putea fi votat cu o susţinere masivă din partea eventualei Alianţe pentru Integrare Europeană. Dacă şi această versiune nu va trece, atunci se poate recurge la metoda, încercată deja de Alianţa pentru Integrare Europeană, recurgerea la un referendum constituţional, dar înainte de aceasta va trebui să fie eliminate din Codul Electoral clauza privind necesitatea participării la alegeri a cel puţin o treime din cetăţeni şi clauza precum că în doi ani de zile pe aceeaşi problemă nu pot fi efectuate referendumuri. Eu cred că această variantă nu poate fi exclusă. Cred că sunt şi alte variante intermediare, dar eu sunt ferm convins, că de data aceasta preşedintele va fi ales. Este important un lucru – ca Parlamentul să nu declanşeze procedura de alegere a şefului statului până când Parlamentul nu identifică calea care cu certitudine ne va duce la alegerea şefului statului.”