Carta Drepturilor Fundamentale va introduce condiții de civilizație de care România este astăzi foarte departe.
15 decembrie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; comentariu: Gabriel Andreescu).
Summitul de la Nisa si problemele Romaniei.
Unul din leitmotivele coalizării împotriva lui Corneliu Vadim Tudor înaintea zilei de 10 decembrie a fost temerea pentru marginalizarea internaţională a Romaniei.
Întimplarea a făcut ca turul doi al alegerilor din Romania sa fie precedate de catre summitul de la Nisa. Întilnirea şefilor de stat ai Uniunii europene fusese programată să aiba loc pe 7 si 8 decembrie. Ea a fost prelungită şi pe data de 9 pentru a face faţă divergenţelor. Documentul final s-a dat pe 11 decembrie. Între timp romanii îl aleseseră pe Ion Iliescu şi respinseseră, totuşi cu un scor confortabil, pe Vadim Tudor. Să însemne asta că avem cale liberă spre Uniunea Europeană ?
Să vedem ce relevanţă au pentru Romania rezultatele întîlnirii de la Nisa. Liderii europeni s-au întrunit pentru a da un nou impuls restructurării Uniunii. Principala temă a întilnirii a fost reforme instituţională. Prin asta se înţeleg măsuri privind organizarea instituţiilor şi în special regulile votării în cadrul organismelor Uniunii. O schimbare a regulilor de vot a fost considerata indispensabilă pricesului de lărgire a Uniunii. (...)
Mai citez din declaraţia summitului cîteva subiecte: coordonarea politicilor economice, crearea unor inducatori structurali regularizarea pieţelor financiare, măsuri vizînd sănătatea şi siguranţa cetăţeanului, mediul, serviciile de interes general, tema libertăţii, securităţii şi justiţiei. În sfîrşit, Europa culturii, şi.a găsit la rîndul ei un loc în dezbaterea din 7, 8 şi 9 decembrie.
Nu trebuie să încheiem aceasta serie fără să notam prima temă de pe agenda întilnirii: adoptarea Cartei drepturilor fundamentale ca declaratie politică. Este important de menţionat Carta întrucît ea reprezintă o adevărata constituţie a Uniunii Europene, cuprinzînd drepturile civile şi politice recunoscute de catre Convenţia Europeană. Ea adauga un numar de drepturi de natura socială şi economică care circumscriu un fel de spaţiu al civilizaţiei europene. În acest sens, Carta va diferenţia Europa de SUA unde statutul social şi economic este considerat mai curînd un deziderat decît un drept. (...)
Deşi statutul juridic al cartei nu a fost deplin definitivat, totuşi este foarte probabil ca prevederile ei să devină o condiţie a integrării. In mod paradoxal acest detaliu a primit o slabă atenţie din partea obsevatorilor români ai evenimentului. Carta Drepturilor Fundamentale va introduce conditii de civilizatie de care Romania este astazi foarte departe.
Alegerile din 26 noiembrie arată ca şi cum logica societăţii romanesti a luat-o într-o direcţie diferită de viziunea socială ce se impune în Uniunea Europeană..