Indicația lui Vlad Filat de a scoate din librării cartea „Sexul povestit celor mici” a avut loc la sesizarea Mitropoliei Moldovei.
Dacă toată lumea comentează dezvăluirile de pe WikiLeaks despre secretele diplomaţiei americane şi se întreabă dacă dreptul la informaţie poate fi limitat, invocând interesul sau securitatea naţională – în Republica Moldova, limitele dreptului la informaţie (dacă limite există) sunt testate de două volume din 2004: „Sexul povestit celor mici”. Două volume pe care ieri, premierul Vlad Filat le-ar fi vrut scoase din libării. La aproape 20 de ani de la independenţă, în Republica Moldova un prim ministru se gândeşte să interzică o carte ca după aceea ministerul de interne să decidă cum şi cui poate fi vândută cartea care se află de mai bine de 6 ani în comerţ.
Consilierul pe probleme sociale al premierului Filat Victor Lutenco a explicat azi la o întîlnire cu bloggerii nemulţumiţi de decizia de a retrage deocamdată din vînzare cartea că guvernul a reacţionat la sesizările repetate ale Mitropoliei Moldovei, care consideră cartea dăunătoare pentru moralul copilului. Solicitat de Europa Liberă, consilierul a spus că “ceea ce a avut în vedere prim-ministrul este practic să confirme, să se ia măsuri, să se ia o decizie vizavi de această carte, o decizie finală, iar pînă la momentul cînd se ia această decizia cartea să fie retrasă”.
Mai multe ong-uri şi utilizatori ai reţelelor de socializare au considerat însă că indicaţia prim-ministrului le restricţionează dreptul la informare.
Sergiu Ostaf, directorul Centrului pentru drepturile omului CREDO: “Noi ca cetăţeni care consumă informaţia respectivă considerăm că ea e foarte importantă în ce priveşte felul cum sînt edeucaţi copiii care trebuie să fie conştienţi de ceea ce se întîmplă în viaţa lor. Considerăm că dreptul de consumator al acestei informaţii este încălcat exact ca şi dreptul editurii la exprimare”.
Pe lîngă aceasta, să scoţi o carte din circuit nu ţine de competenţa guvernului, spune Sergiu Ostaf: „Cu aceasta ar putea să se ocupe poliţia, procuratura sau alte organe. Există proceduri clare în acest sens. Prin intermediul instanţelor de judecată ar putea să fie restricţionat dreptul la libertatea de exprimare. În cazul acesta avem un abuz”.
Nedumerirea ong-iştilor este legată şi de faptul că executivul reacţionează la părerea Mitropoliei Moldovei şi nu consultă societatea civilă, cel puţin prin Consiliul Naţional de Participare de pe lîngă guvern, înainte să dea asemenea dispoziţii.
Antoniţa Fonari, membru al acestui consiliu: “Eu sînt atît de şocată de toată situaţia asta cu Mitropolia, deci tot ce vrea Mitropolia, guvernanţii noştri, indiferent de partidul din care vin stau de-a gata să îndeplinească poftele Mitropoliei.”
Pe de altă parte, “Nu este vorba doar de faptul că prim-ministrul îşi depăşeşte atribuţiile, ci de faptul că miniştrii se lasă manipulaţi, folosiţi. Democraţia este atunci cînd un grup de oameni, votaţi de un grup şi mai mare de oameni iau anumite decizii în consens şi în baza unor acte care spun nişte lucruri votate, reglementate, puse la punct. La acest moment am văzut regele gol, aşa am văzut eu situaţia.”- spune Antoniţa Fonari.
În 2002, la insistenţele Mitropoliei Moldovei autorităţile comuniste au scos din programa şcolară o disciplină, Dreprinderi de viaţă, şi respectiv au fost retrase din circuit manualele elaborate cu sprijinul UNICEF, îşi aminteşte directorul editurii Arc Iurie Bîrsa. Situaţia de acum, cînd Ministerul de Interne decide în final că volumele pot fi vîndute, dar numai dacă sînt împachetate şi doar persoanelor peste 18 ani, poliţia asumîndu-şi dreptul să supravegheze dacă librăriile respectă aceste condiţii, este percepută de editor ca cenzurare.
Iurie Bîrsa: “Pentru editori asta-i cum am sta cu un jandarm alături de noi şi ar urmări fiecare pas pe care-l facem în procesul de elaborare, vînzare, fiindcă este un proces indispensabil, elaborarea unei cărţi şi comercializarea ei. Înseamnă că acest proces este monitorizat, înseamnă că acest proces este controlat, înseamnă că este o intimidare din partea poliţiei, din partea autorităţilor. Dar asta altfel decît cenzurare nu pot s-o calific.”