Schemele de migraţie ilegală sunt tot mai sofisticate şi mai greu de depistat.
Lipsa locurilor de muncă şi costurile crescânde ale vieţii îi determină pe cetăţenii moldoveni să ia calea pribegiei. Fluxul de migranţi nu scade, ci mai curând se intensifică, făcându-şi efectul poveştile, zise de succes, ale gastarbaiterilor care reuşesc să trimită bani pentru cei de acasă.
Cum statul nu reuşeşte să ia măsuri de protejare a migranţilor, acest segment este preluat de diverşi intermediari şi reţele de traficanţi. De multe ori, cetăţenii sunt înşelaţi fie acasă, fie când ajung în străinătate. Schemele de migraţie ilegală, spun reprezentanţii organelor de drept, sunt tot mai sofisticate şi mai greu de depistat.
Preşedintele organizaţiei neguvernamentale Centrul pentru prevenirea traficului de femei, Jana Costache spune că 60 la sută dintre persoanele ajunse în trafic în loc de la un loc de muncă au fost ademenite de persoane foarte apropiate: „Victima pe care am asistat-o zilele acestea este o fată de 19 ani recrutată pentru muncă în Rusia, într-un bar din Moscova, să spele vesela, cum i s-a spus. Ea a fost recrutată de fiica naşei de cununie a mamei sale. Noi ducem o luptă aproape inegală în sensul credibilităţii informaţiei cu recrutorii. Pe cine va crede până la urmă persoana nu ştim. Datoria noastră e să-i oferim o informaţie alternativă celei pe care o primeşte de la recrutor”.
Procurorul Eduard Bulat de la Procuratura Generală spune că organele de drept reuşesc cu greu să depisteze schemele tot mai sofisticate ale reţelelor de migraţie ilegală şi să probeze culpabilitatea membrilor acestora. În acest sens, procurorul spune că cetăţenii trebuie să fie foarte vigilenţi şi atenţi atunci când semnează contracte de angajare la muncă sau, cu atât mai mult, când li se propun trasee încurcate pentru a ajunge intr-o ţară europeană.
Eduard Bulat:” Două persoane au plecat prin Moscova, apoi în Georgia, prin Iran în Turcia şi de acolo să ajungă în UE. Adică traseele migraţiei sunt diferite, mult mai sofisticate decât cele ale traficului. Cu cât mai mult e interzis, cu atât mai mult lumea pleacă şi cu cât metodele sunt mai restrictive, cu atât mai mut lumea caută alte metode”.
Iurie Podarilov, şef de secţie în cadrul Centrului pentru combaterea traficului de persoane, spune că în ultimii ani moldovenii nu mai merg la muncă cu vize false, cum se întâmpla în anii precedenţi. În cele mai multe cazuri descoperite se constată că vizele au fost legal perfectate, doar că în baza documentelor false. Asemenea cazuri pot fi depistate doar dacă există o colaborare cu ambasadele care perfectează vizele, spune Podarilov. El nu exclude însă că în spatele afacerilor cu vize în baza documentelor false ar sta şi funcţionari ai ambasadelor acreditate în Moldova, însă acest lucru, spune oficialul, este aproape imposibil de dovedit, deoarece funcţionarii ambasadelor se bucură de imunitate şi nu pot fi urmăriţi penal.
Iurie Podarilov: „Cetăţeanul uneori nici nu cunoaşte că pentru obţinerea vizelor au fost întreprinse acţiuni ilegale, deoarece la perfectarea vizelor au fost folosite anumite documente false: certificate de angajare în câmpul muncii, certificate privind salarizarea, carnetele de muncă şi altele. Măsurile operative de investigaţie, de urmărire penală, interceptarea convorbirilor telefonice, ridicarea informaţiei privind descifrarea convorbirilor sau alte măsuri nu avem dreptul să le întreprindem, pentru că diplomaţii nu pot fi urmăriţi penal. În asemenea cazuri mâinile organelor de drept sunt legate”.
În ultimii 10 ani, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Moldova (OIM) a acordat asistenţă la peste 2600 victime ale traficului de fiinţe umane şi la peste 1150 copii ale victimelor. În aceeaşi perioadă au fost ajutaţi cel puţin 60 de migranţi aflaţi în dificultate peste hotare, iar peste 1300 persoane din grupul de risc au fost ajutate să evite schemele de migraţie ilegală. Totuşi, numărul victimelor migraţiei ilegale este destul de mare, dacă e să-l raportăm la numărul dosarelor aflate în gestiunea organelor de drept. Până în prezent însă nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că ar fi protejat reţelele de migraţie ilegală, chiar dacă rapoartele internaţionale menţionează repetat că angajaţi ai structurilor de stat ar oferi protecţie reţelelor de migraţie ilegală şi de trafic de persoane.