Fosta șefă a fiscului condamnată pentru trafic de influentă; fost vice-premier condamnat pentru delapidare.
În decurs de numai două zile au fost pronunțate două sentințe în cazuri de corupție la nivel înalt urmărite cu atenție și la Bruxelles. Fosta șefa a fiscului, Maria Murghina a primit 4 ani de închisoare pentru trafic de influență. Viceprim-ministrul în anii 90, Alexandar Tomov a fost condamnat la 9 ani pentru sustragerea de milioane din cel mai mare combinat siderurgic. Nu rareori însă sentințele în astfel de cazuri sînt anulate în cea de a doua instanță.
Activizarea judecătorilor este binevenită întrucît în februarie va fi dat publicității raportul intermediar de monitorizare elaborat de experți ai Comisiei europene. Guvernul ex-generalului de poliție Boiko Borisov a început să fie criticat pentru lipsa de rezultate în combaterea corupției și crimei organizate. A venit și propunerea comună a Franței și Germaniei de a fi amînată aderarea Bulgariei la zona Schengen.
Poziția primului ministru a fost slabită de apariția în spațiul public a unor înregistrări din convorbiri telefonice ale sale cu șeful vămilor Vanio Tanov despre care se afirmă că au fost făcute de serviciile secrete în cadrul unei operațiuni legale.
Scandalul a ajuns la Bruxelles unde Comisia Europeană a cerut informații. Pentru a neutraliza o inevitabilă moțiune de cenzură, premierul a cerut și a obținut vot de încredere în parlament însă opoziția și președintele Gheorghi Părvanov continuă să-i ceară explicații.
Astăzi săptămînalul „Galeria” a distribuit încă trei înregistrări în care Borisov îi cere șefului vămilor Tanov restabilirea în post, la aeroportul internațional din Sofia, a unei cunoștințe. Tanov ordona ca omul să fie repus în funcție cu argumentul „bate mingea /cu primul ministru” și apoi raportează lui Borisov.
Încă un element nou - Bulgaria și-a înasprit tonul la adresa țărilor ce se opun aderării sale la zona Schengen. Purtatoarea de cuvînt al Ministerului de externe, Vesela Cerneva a declarat că criticile franco-germane nu corespund realității întrucît Sofia își onorează de pe acum toate angajamentele legate de frontiera comună a Uniunii. În unele domenii chiar depășește criteriile europene, ocupând cel de al doilea loc printre țările din sud-estul Europei după cantității de narcotice capturate. Spre deosebire de România țara nu poate fi atacată nici după criteriul cetățeniei. În ultimii 10 ani pașapoarte bulgărești au primit 64 000 de persoane – o cifră nesemnificativă în comparație cu alte țări din Uniune.
Activizarea judecătorilor este binevenită întrucît în februarie va fi dat publicității raportul intermediar de monitorizare elaborat de experți ai Comisiei europene. Guvernul ex-generalului de poliție Boiko Borisov a început să fie criticat pentru lipsa de rezultate în combaterea corupției și crimei organizate. A venit și propunerea comună a Franței și Germaniei de a fi amînată aderarea Bulgariei la zona Schengen.
Poziția primului ministru a fost slabită de apariția în spațiul public a unor înregistrări din convorbiri telefonice ale sale cu șeful vămilor Vanio Tanov despre care se afirmă că au fost făcute de serviciile secrete în cadrul unei operațiuni legale.
Scandalul a ajuns la Bruxelles unde Comisia Europeană a cerut informații. Pentru a neutraliza o inevitabilă moțiune de cenzură, premierul a cerut și a obținut vot de încredere în parlament însă opoziția și președintele Gheorghi Părvanov continuă să-i ceară explicații.
Astăzi săptămînalul „Galeria” a distribuit încă trei înregistrări în care Borisov îi cere șefului vămilor Tanov restabilirea în post, la aeroportul internațional din Sofia, a unei cunoștințe. Tanov ordona ca omul să fie repus în funcție cu argumentul „bate mingea /cu primul ministru” și apoi raportează lui Borisov.
Încă un element nou - Bulgaria și-a înasprit tonul la adresa țărilor ce se opun aderării sale la zona Schengen. Purtatoarea de cuvînt al Ministerului de externe, Vesela Cerneva a declarat că criticile franco-germane nu corespund realității întrucît Sofia își onorează de pe acum toate angajamentele legate de frontiera comună a Uniunii. În unele domenii chiar depășește criteriile europene, ocupând cel de al doilea loc printre țările din sud-estul Europei după cantității de narcotice capturate. Spre deosebire de România țara nu poate fi atacată nici după criteriul cetățeniei. În ultimii 10 ani pașapoarte bulgărești au primit 64 000 de persoane – o cifră nesemnificativă în comparație cu alte țări din Uniune.