Nadejda Mocanu: Coordonatorii nostri din Washington lucrează din greu să disemineze anunţuri şi la ele aplică 5-6 candidați la o poziție de voluntar.
De mai bine de un deceniu, zeci de fermieri din Republica Moldova şi-au dezvoltat afacerile, ghidându-se de sfaturile colegilor americani, prin programul „de la fermier la fermier”, program finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Cât de receptivi sunt fermierii moldoveni la inovaţiile agricole de peste ocean, vom căuta să aflăm de la Nadejda Mocanu, Coordonatoarea Programului „De la Fermier La Fermier” în Republica Moldova.
Nadejda Mocanu: Numarul fermierilor interesati, de tipul domnului Vasile Botan, este in crestere foarte bună. Daca inainte fermierii nu prea acceptau si nu intelegeau valoarea cunostintelor, acum nu mai trebuie sa le explicam cit este de bine sau care este beneficiul de la vizita unui expert in domeniu, cu experienţa practica, care poate, dupa 2 ore de vizită, sa le schimbe tot conceptul, spre o mai mare profitabilitate, spre reducerea cheltuielilor şi asa mai departe.
Europa Liberă: Cum va explicati această creştere de interes?
Nadejda Mocanu: Cred ca este influenţa exemplului de peste hotare. Fermierii noştri vizitează Polonia, Ungaria, mai multe ţări. Olanda, SUA. Atunci cand vezi cu ochii tai ca este posibil, ca nişte copii de 18 ani iau credite mari şi deschid sera lor de flori, sunt profitabili si nu se tem, dar ei respecta toate rigorile, tehnologiie moderne – atunci si fermierii nostri isi pun o intrebare: ei bine, dar de ce eu continui sa cresc legumele asa cum le creştea bunelul meu? Bunelul meu a trait in secolul trecut, eu trăiesc in secolul 21, există alte metode, alte seminţe, alt echipament, cerinţe.
Un alt factor eu cred ca este intinerirea fermierilor. Virsta medie a fermierilor scade. Si cred ca asta ar trebui sa ne bucure. Avem din ce in ce mai putini fermieri de generatie mai in varsta. Nu ca as spune ca nu exista fermieri inovativi din generatii mai inaintate, dar totusi tinerii sunt mai deschisi, mai rapizi, mai ageri in general.
Europa Liberă: Apropo, doamnă Mocanu, dar cum faceti atunci cand in invitati un expert din SUA, domeniul in care este specializat sa coincida cu cerinţele si necesitatile fermierilor moldoveni?
Nadejda Mocanu: Lucram foarte mult la aceasta. Inainte de a invita expertul, noi cream nişte proiecte, care se numesc strategia de proiect, termenii de referinţa. Impreuna cu partenerul moldovean noi descriem care este situatia in Moldova in general, care este situatia partenerului, care sunt dorinţele, care sunt problemele indentificate de partener si care sunt directiile pe care le doreşte dumnealui sau dumnealei sa le rezolve cu ajutorul expertului. Aceşti termeni de referinta sunt plasati pe pagina noastră de web, oficiul din Washington, sunt expediate la centre de extensiune, la universitati, oriunde.
Coordonatorii nostri din Washington lucreaza din greu ca sa disemineze aceste anunţuri şi dupa aceea la ei aplica cel putin 5-6 candidati la o pozitie de voluntar. Pentru noi acest lucru este straniu, pentru ca ei nu sunt platiţi. Sunt specialisti de calificare inaltă, nu sunt platiţi si inca mai există şi concurs. Dar asa este filozofia in SUA. Ei isi spun aşa, ca daca pe mine Dumnezeu m-a ridicat la un nivel, daca am ajuns undeva, eu trebuie sa intorc, fara ca sa fiu remunerat material, trebuie sa ajut pe altcineva.
Europa Liberă: In acest caz care este contributia fermierilor din Republica Moldova?
Nadejda Mocanu: In primul rind dorinţa de a invata. Atunci cand vedem o licarire in ochii fermierilor – aceasta este cea mai mare bucurie pentru noi si este cel mai mare semn ca noi o sa lucram si o sa avem succes cu acest fermier. Din punct de vedere material este o contributie tare mica in comparatie cu cheltuielile noastre.
Fermierul moldovean pune la dispozitie cazare, ceea ce inseamna ca voluntarul, impreuna cu traducatorul, vor fi cazaţi la fermier in casa, trebuie sa aiba cate o camera aparte ca sa se simta comod, sau pune la dispozitie transport, daca are masina poate sa-i duca sau sa-i aduca de la intreprindere sau sa acopere nişte cheltuieli de mincare. Orice. Noi suntem foarte flexibili. La ce suntem mai putin flexibili este atunci cand fermierul nu doreste sa contribuie nici nu acest putin. Dar astfel de cazuri, din fericire, nu am avut in ultimii 3 ani.
Europa Liberă: Ce ii mira cel mai mult pe fermierii locali atunci cand vin expertii americani? Inovatiile, meticulozitatea?
Nadejda Mocanu: Nu, ii mira o fraza care este repetata din vizita in vizită, de la voluntar de voluntar. 95 la sută din voluntarii care au vizitat Moldova spun un lucru: «Noi parca ne-am intors in timp». Si ei nu o spun cu accent negativ. Ei spun ca cu 30 de ani in urmă eram si eu in aceeasi situatie cum sunteti si voi acum. Ei vorbesc cu nostalgie. Eu am trecut, eu deja stiu ce probleme vei avea tu cand te vei dezvolta. Eu am trecut prin asta, ceva a fost dureros, ceva foarte plăcut. Eu pot sa-ti spun practic exact care va fi evolutia ta si pot sa-ti urgentez evolutia. Asta intr-adevar ii mira foarte mult. Se primeşte ca fermierul nostru are un vizitator din viitor.
Europa Liberă: E o realitate, am auzit multi primari plingindu-se ca la sate au ramas numai copiii si batrinii. Cum se descurca in acest caz fermierii moldoveni? Pe de o parte au parte de sfaturi inovative, dar pe de alta parte duc lipsa de braţe de muncă.
Nadejda Mocanu: Acest lucru este trist. Daca inainte spuneam ca Moldova este o ţara cu resurse de muncă calificata si ieftina, acum, din pacate, acesta a devenit un mit. Daca te duci la ţară vezi case parasite, bătrâni, copii, nişte oameni care nu doresc sa lucreze, care asteapta bani veniţi de la soţii si sa mearga la bar.
Americanii nostri se mira ca fermierii nostri, in aceste conditii, inca se mai mişcă si au succes. Conditiile sunt grele, dar ei se descurca, ei investesc in echipament, ei aduc oameni din alte sate, deci ei arendeaz microbuze si merg prin 3-4 sate ca sa gasească oameni care doresc sa lucreze. Ei ridica salariile. Daca in trecut era 50 sau 80 de lei pe zi acum nu se mai aude de aşa remunerare. Oamenii care lucrează in cimp sunt remunerati destul de bine. Principalul este ca ei sa dorească.
Europa Liberă: Vorbeaţi la un moment dat despre spiritul voluntar al expertilor din SUA. Fermierii locali, dupa ce beneficiază de această asistenţă au grija sa le impartaşească si altor colegi de aici?
Nadejda Mocanu: Da, desigur. Daca am fi un sistem inchis si am lucra doar cu un fermier sau doi, atunci programul nostru nu ar avea atita rezonanţă si nu s-ar bucura de atita succes. Un mic exemplu, in 2005 am lucrat cu o intreprindere de uscare a fructelor. Voluntarul care a venit la ei le-a spus ca mie nu-mi trebuie chiar atita timp sa lucrez cu voi. Eu pot sa fac totul intr-un timp mai scurt. Noi am organizat vizite la cel putin 10 uscatorii din toata ţara. Rezultatul a fost desigur ca inmulţit la 10. Putem spune că practic expertul cela a inceput o revolutie in sistemul de uscare al fructelor in Moldova.