22.02 - Chișinău: Convorbirile delegației americane la Tiraspol

Parada militară la Tiraspol

Grigore Maracuţa a declarat că puterea de la Chişinău „ar trebui să renunţe la ideea unui stat unitar Republica Moldova”.

22 februarie 2001

Ora Moldovei

Detalii despre convorbirile delegației americane la Tiraspol. - Un interviu cu ministrul de externe cecen Ilias Ahmadov.

Dan Ionescu: Astăzi s-au aflat mai multe detalii despre discuţiile purtate ieri la Tiraspol de către delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii. Amănunte de la Eleonora Lisnic.

La întâlnirea cu delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Court Walton, oficialii transnistreni au făcut mai multe declaraţii ce au reconfirmat, de fapt, nedorinţa Tiraspolului de a accepta propunerile Chişinăului şi ale mediatorilor.

Agenţia oficială de la Tiraspol Olvia-Press precizează, că la întâlnirea cu delegaţia Congresului american au participat liderul Igor Smirnov, preşedintele sovietului suprem, Grigore Maracuţa, secretarul de stat transnistrean Valeriu Liţkai, şeful armatei, Stanislav Hajeev şi alţi responsabili din administraţie. La această întâlnire preşedintele organului legislativ transnistrean, Grigore Maracuţa a declarat că puterea de la Chişinău „ar trebui să renunţe la ideea unui stat unitar Republica Moldova”. Maracuţa a fost de părere, că doar în acest caz mai pot fi înregistrate progrese la tratativele Chişinău-Tiraspol.

În altă ordine de idei, Maracuţa a reluat o declaraţie mai veche, potrivit căreea evacuarea arsenalului militar rusesc ar fi o chestiune de competenţa Federaţiei Ruse şi a Transnistriei. Potrivit agenţiei Olvia-Press, speakerul transnistrean le-ar fi spus membrilor delegaţiei Congresului american, că în viziunea Tiraspolului „armamentul şi muniţiile nu sunt pur şi simplu nişte arme şi explozibile, dar constituie bunuri materiale pentru care se cuvine să plăteşti”. Oficialul transnistrean a explicat, că Tiraspolul nu este deloc interesat de aspectul finanţării operaţiunilor de evacuare a armamentului. „Trebuie plătită nu transportarea, dar patrimoniul militar”, a spus Maracuţa.

Olvia-Press scrie, că după întâlnirea cu delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii şi oficialii transnistreni a fost organizat un briefing. În ştirea agenţiei de la eveniment, Maracuţa este citat masiv, în timp ce şeful delegaţiei americane, congresmanul Court Walton, este citat într-o singură frază cu o declaraţie despre necesitatea găsirii de către Chişinău şi Tiraspol a unei soluţii reciproc acceptabile pentru reglementarea diferendului.

În altă ordine de idei să menţionăm, că deocamdată administraţia transnistreană nu a dat un răspuns clar, dacă îi va legitima sau nu-i va legitima la frontiera administrativă pe oamenii, care se vor deplasa pe malul drept pentru a vota. Oficial, Tiraspolul declară că nu va crea obstacole doritorilor de a participa la vot. În acelaşi timp, presa administraţiei transnistrene a publicat mai multe apeluri ale unor organizaţii obşteşti, în care participarea la alegeri este prezentată drept „un act de recunoaştere a autorităţii statului vecin Republica Moldova asupra Transnistriei”.

Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă

*

Dan Ionescu: O referinţă interesantă la Transnistria a fost făcută astăzi la Bruxelles. Ce este drept într-un context mai special. Corespondentul nostru Dan Alexe l-a intervievat aici pe ministrul de Externe al Ceceniei, Ilias Ahmadov, aflat în căutare de recunoaştere diplomatică prin capitalele occidentale. Prima întrebare adresată acestuia a fost: ce anume aşteaptă cecenii din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa, OSCE, condusă anul acesta de România şi în numele căreea ministrul de Externe român, Mircea Gioană, s-a angajat să găsească o soluţie paşnică pentru conflictul din Cecenia.

Ilia Armadov: „Mai întâi în privinţa promisiunii ministrului român de Externe, vreau să spun, că ea nu conţine nimic original. Fiecare ţară, care a preluat până acum preşedinţia OSCE-ului, a declarat acelaş lucru. La reuniunea de la Istanbul, la care au participat 54 de ţări, s-a adoptat, e drept, o rezoluţie care cerea încetarea războiului. Dar din toate aceste discuţii ne-am ales cu peste 60 de mii de morţi şi până şi cei rămaşi în viaţă se tem acum pentru zilele lor.

Astăzi în miezul Europei, Cecenia a devenit un uriaş ghetou, în care e nimicit un întreg popor. S-au perindat pe lângă noi tot felul de delegaţii ale Adunării Parlamentare şi altele. Toată asta e numai o politică cinică şi îi plâng pe contribuabilii care îşi văd banii prăpădiţi pe asemenea organizaţii inutile. Sper numai ca România, ţară care iese la rândul ei dintr-o situaţie foarte dificilă, să ştie ce înseamnă preţul unei vieţi omeneşti. Iată de ce îi urez ministrul de Externe al României curaj şi bărbăţie. Cecenilor, însă, le e totuna dacă Adunarea Parlamentară a OSCE are drepturi sau nu să se amestece. Noi n-avem încredere în asemenea organizaţii. Toţi vor să creadă în imaginea oribilă, pe care le-o dau ruşii despre noi.”

În continuare Dan Alexe l-a întrebat pe Ilias Ahmadov dacă socoteşte că România ar putea totuşi face ceva în timpul mandatului său în fruntea OSCE-ului.

Ilias Ahmadov: „Sigur că da. Noi nu aşteptăm de la Guvernul român arme sau bani. Dacă România îşi îndeplineşte aşa cum trebuie mandatul în fruntea OSCE şi monitorizează situaţia, se va vedea atunci măcar odată, că ceea ce face Rusia nu este o operaţiune antiteroristă, că noi nu suntem extremişti religioşi şi că Rusia duce împotriva noastră de mai multe secole o campanie de genocid, promovată cu cinism.”

Dan Alexe i-a atras, însă, atenţia lui Ilias Ahmadov că România, care doreşte în acelaşi timp să poată rezolva situaţia din Transnistria, ar putea cu greu să nemulţumească Rusia, care are o influenţă atât de mare în acea regiune.

Ilias Ahmadov: „Rusia are aceeaşi influenţă în Transnistria, cât are şi armata ei. În războiul trecut cu noi, 15 mii de ceceni au dărâmat colosul ăsta militar, de care tremură întreaga planetă. Trebuie să înţelegeţi, că Rusia nu mai e compusă azi din Puşkin şi Dostoievski. Este o ţară nefericită, în care milioane de oameni nefericiţi se află pradă unei clici de aventurieri. Ce să aştepţi de la un locotentent KGB ca Putin?”