Legea protejării patrimoniului arheologic

O relatare de la reuniunea organizată de Ministerul Culturii în colaborare cu Muzeul Național de Arheologie și Asociația tinerilor istorici
Republica Moldova a aderat la Conventia Europeana privind protejarea patrimoniului in 1992, dar de atunci, practic, nu a fost aplicată, a declarat vice-ministrul culturii Gheorghe Postică. „Ne vom alinea la tarile civilizate care promovează politici durabile in domeniul patrimoniului cultural.”

Gheorghe Postică
Vice-ministrul spune ca fără această lege, Moldova a pierdut obiecte arheologice de o valoare inestimabilă pentru cultura sa nationala: „La 1993, cu 17 ani in urmă, in Moldova erau inregistrate circa 8000 de monumente arheologice. Or, pe parcursul timpului care a urmat, cateva sute de monumente au fost distruse irecuperabil.”

Gheorghe Postica mi-a spus ca un exemplu de monument arheologic care inseamnă mult pentru Moldova si care merita de pastrat este Complexul Orheiul Vechi: „Pe un teritoriu foarte mic, pe citeva sute de hectare sunt plasate circa 30 de situri arheologice, care cuprind peste 100 de asezari din diferite epoci, incepind cu epoca paleoliticului si pina la etapa actuală.”

Obligativitatea declarării colecțiilor private de bunuri culturale și arheologice

Your browser doesn’t support HTML5

Obligativitatea declarării colecțiilor private de bunuri culturale și arheologice



Juristul Sergiu Musteaţă este unul dintre cei care a contribuit substanţial la elaborarea proiectului de lege. El spune ca organele de drept vor trebui sa se autosesizeze atunci cand există banuieli ca cineva face sapaturi ilegale sau foloseşte aparataj de teledetecţie: „O alta noutate a legii este obligativitatea cetateanului de a inregistra sub egida Ministerului Culturii colectiile private de bunuri culturale si arheologice. Este o chestie normala pentru a duce evidenta unor bunuri culturale care au patruns pe diverse cai in colectiile private. Ministerul Culturii are menirea de a monitoriza aceste colectii, si de a le valorifica in scopuri culturale, si nu mai mult.”

Doctorul Valeriu Gavruc, arheolog, spune ca este important ca şi societatea să fie educata in spiritul pastrarii patrimoniului national: „Aceste patrimoniu nu este un moft, ci este un lucru esential care defineşte personalitatea noastră ca popor.”

Arheologii cred ca dupa aproape 20 de ani, odata cu adoptarea legii privind protejarea patrimoniului arheologic, Moldova va incepe sa-si onoreze angajamentele faţă de Conventiile Europene si UNESCO.