Ana Revenco (La Strada): „În legislaţia noastră lipseşte definirea şi recunoaşterea acţiunilor de acostare, solicitare, corupere.”
Organizaţia La strada semnalează că în Moldova a prins contur o nouă formă a traficului de fiinţe umane – turismul sexual cu implicarea copiilor. Potrivit organizaţiei, cel puţin 8 minori au fost abuzaţi sexual în a doua jumătate a anului trecut de cetăţeni străini veniţi în Moldova.
Un spot de publicitate socială difuzat de mai multe televiziuni pe timpul unei campanii împotriva traficului de copii sau mai bine zis reacţiile pe care le-a stîrnit acesta îi fac pe specialiştii de la centrul La strada să creadă că numărul victimelor poate fi cu mult mai mare decît 8. Şi asta deoarece copiii abuzaţi, din motive uşor de intuit, se feresc să vorbească despre experienţa trăită de ei, la centru după asistenţă adresîndu-se maturii care aveau anumite suspiciuni.
„Eram copii şi nu ne întrebam de ce un om străin poate fi atît de bun cu noi. Era foarte generos, ne făcea cadouri, ştia cum să ne impresioneze. Ne ducea la cafenea, ne cumpăra îngheţată, pizza. Spunea că vrea să ne ajute, că vrea să ne fie prieten. Însă erau momente cînd se purta straniu. Însă nu-l băgam în seamă. Eram copii. Ce-a urmat după, mi-a fost ruşine şi frică să spun cuiva.”
Situaţia descrisă în spot este una tipică pentru toate cazurile de abuz sexual al copiilor, inclusiv pentru cele în care abuzatorii sînt cetăţeni străini. Recrutorii manipulează cu nevoile copilului: hrană, adăpost, bani de buzunar, afecţiune, dacă minorul este dintr-o familie social-vulnerabilă, dar şi cu interesele sau pasiunile copilului.
Mai nou, ceea ce-au remarcat specialiştii de la centrul La strada, minorii sînt recrutaţi şi prin intermediul internetului sau al reţelelor de socializare, nu doar pe căi „tradiţionale”, ajutaţi de persoane de încredere ale cetăţenilor străini de pe loc.
Iată cum descrie profilul abuzatorului preşedinta centrului La strada Ana Revenco: „Ei pot fi simpli turişti, dar care vin aici anume cu scopul de-a abuza, de-a întreţine relaţii sexuale cu copiii. Al doilea moment: sînt aici în calitate de specialişti sau experţi ai unor agenţii internaţionale în R. Moldova, sau reprezintă mediul de afaceri, sînt protagonişti ai diferitor acţiuni filantropice, se fac interesaţi de bunăstarea şi de viitorul copiilor.”
Organizaţia vorbeşte despre 3 cetăţeni străini puşi sub acuzaţie de exploatarea sexuală a copiilor şi alte 5 persoane care s-ar face suspecte. Serviciul de presă al Procuraturii Generale a confirmat doar parţial informaţia: „Eu vă pot spune doar că PG actualmente investighează împreună cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane acest dosar, care se află actualmente în faza de urmărire penală. Noi nu confirmăm deocamdată identitatea persoanelor şi naţionalitatea, doar spunem că sînt doi cetăţeni străini şi un cetăţean al R. Moldova, care au statut procesual de învinuiţi pe acest dosar. ” – a spus pentru Europa Liberă Maria Vieru.
Un raport al activităţii pe anul 2010 al Centrului pentru combaterea traficului de persoane de pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne constată „o diminuare stabilă a dimensiunilor fenomenului traficului de fiinţe umane şi de copii”, fără să indice o statistică separată pentru cazurile de abuz sexual al copiilor de către cetăţeni străini aflaţi în Moldova. Specialiştii de la centrul La strada consideră că de fapt fenomenul a luat doar o altă înfăţişare, una mai ascunsă şi mai greu de incriminat abuzatorilor, după cum afirmă Ana Revenco: „În legislaţia noastră lipseşte definirea şi recunoaşterea acţiunilor de acostare, solicitare, corupere. ”
Pornind de la ideea că „o persoană informată este mai greu traficată”, organizaţia La strada atrage atenţia asupra nevoii de-a informa copiii despre navigarea sigură pe internet şi despre riscurile pe care le comportă reţelele de socializare şi încurajează în continuare responsabilizarea societăţii.