Tudor Butnaru: „Divizarea Moldovei aparţine politicii expansioniste a conducerii de vârf a Rusiei. FSB-ul face ceea ce dictează Kremlinul.”
Desi existau destule probleme interne, URSS nu s-ar fi destrămat, dacă ea nu ar fi fost împinsă prin intermediul unei operaţiuni speciale, care i-a pus o piedică economică, sugereaza generalul Tudor Butnaru, fostul şef al serviciilor speciale ale Republicii Moldova.
Tudor Butnaru: „Destrămarea Uniunii Sovietice era programată de la bun început. Greşelile care s-au făcut de conducerea de vârf, în primul rând, prin promovarea politicii economice naţionale şi politica de cadre, au contribuit la destrămarea acestui imperiu. Oamenii care ajungeau în nomenclatura partidului, odată ce aveau amprenta aceasta de nomenclaturist, el o termina numai cu înmormântarea. Fiecare tindea să ajungă înmormântat nu în altă parte decât în zidul Kremlinului. Şi în felul acesta s-a ajuns că garda veche, care era la conducere, nu mai erau capabili să conducă ţara, fiindcă toţi erau bolnavi de demenţă eselină. După moartea lui Cernenco, şi a lui Andropov, vine Mihail Sergheevici în fruntea partidului.”
Europa Liberă: Gorbaciov?
Tudor Butnaru: „Gorbaciov, care de la perferie nu i-a ajuns curaj să ia hăţurile în mână şi să-i pună la respect pe foştii nomenclaturişti din aparatul vechi al comitetului central al biroului politic. Deseori iniţiativele lui Gorbaciov nu duceau la bun sfârşit şi el câte o dată lăsa mîinile în jos şi nu-şi asuma responsabilitatea asupra evenimentelor atât de importante pentru viaţa Uniunii Sovietice.”
Europa Liberă: Domnule Butnaru, câtă indepedenţă avea KGB-ul de la Chişinău faţă de KGB-ul de la Moscova?
Tudor Butnaru: „Era o supercentralizare de sus până jos.”
Europa Liberă: Verticala puterii.
Tudor Butnaru: „Verticala puterii. Noi eram finanţaţi de centru. Lucrul acesta era făcut cu scopul ca organele de stat şi organele de partid din republici să fie verificate de acest comitet.”
Europa Liberă: Deci, aveaţi sau nu aveaţi independenţă?
Tudor Butnaru: „Independenţă aveam de organele republicane, dar nu de cele unionale.”
Europa Liberă: Se spunea, că un om se temea să spună şi un banc. Fie despre Brejnev, fie despre alt conducător.
Tudor Butnaru: „Şi acesta e un banc. Erau foarte multe bancuri şi despre securitate şi despre Brejnev, şi despre partidul comunist.”
Europa Liberă: Vă amintiţi un banc despre Brejnev?
Tudor Butnaru: „Se spune că s-a dus în Siberia la vânătoare şi a dispărut Leonid Ilici. Toate forţele armatei şi ale Securităţii au făcut tot posibilul să-l găsească pe tovarăşul Brejnev. N-au reuşit. Şi atunci au adunat toate animalele din pădurea Siberiei. Li s-a ordonat să găsească vinovatul, cine l-a mâncat pe Brejnev. Şi au ajuns la urs, că el e de vină. Şi vulpea zice: el, fiindcă de fiecare dată când se duce la toaletă, după dânsul rămâne un ordin, sau o medalie.”
Europa Liberă: Domnule Butnaru, haideţi să vorbim despre aceşti KGB-işti. Câtă comandă venea ca ei să urmărescă pe cineva şi câtă resposabilite avea kgb-istul?
Tudor Butnaru: „La problema care vă interesează pe Dumneavoastră s-a ocupat direcţia a cincea, direcţia ideologică, care a fost creată la ordinul comitetului central al biroului politic anume pentru a controla starea ideologică din ţară.”
Europa Liberă: Ce însemnă a controla starea ideologică?
Tudor Butnaru: „Platforma partidului comunist era bazată pe ideologia marxist-leninistă. Această ideologie era implantată în sufletul omului de la grădiniţa, de copii şi până la adânci bătrâneţe. Nu putea fi altă ideologie, decât ideologia marxist-leninistă. Şi Doamne fereşte ca tinerii, comsomoliştii, tineretul în genere să cadă sub influenţa modului de viaţă occidental, sau cu atât mai mult american de atunci. Alt mod de viaţă decât sovietic nu trebuia să fie cunoscut de poporul sovietic, bazat pe minciuni la nivel statal, dar era prezentat în aşa fel că oamenii credeau. Aici îmi amintesc de spusele lui Bert Russell, care spunea că omul e un animal atât de credul, că crede în adevăr. În caz dacă lipseşte adevărul, crede şi în minciună. Dar minciuni au fost de la bun început şi până la sfârşit.”
Europa Liberă: Domnule Butnaru, erau şi turnători cu exces de zel? Care vroiau să facă mai mult din proprie iniţiativă, decât li se cerea?
Tudor Butnaru: „În cadrul poporului sovietic găseai de toate speciile. Erau şi turnători, care erau ferm convinşi că ei fac un lucru bun.”
Europa Liberă: Ce se întâmpla dacă nu dădeai informaţia? Erai kgb-ist şi nu dădeai informaţie?
Tudor Butnaru: „Dar nu putea să nu fie. Informaţia putea să nu fie negativă. Dar era nevoie şi de informaţie pozitivă, în primul rând. Realistă. KGB-ul se interesa nu numai de informaţia negativă, care ar submina regimul existent, dar care este realitatea. Lucrurile acestea le înţelegeau mulţi şi o parte din membrii biroului politic. Acelaşi Elţin, care a devenit un dizident şi până la urmă el a fost acela, care a contribuit foarte mult la destrămarea Uniunii.”
Europa Liberă: Unde au ajuns dosarele din KGB-ul moldovenesc?
Tudor Butnaru: „O parte la Tiraspol, o parte la Moscova, şi o bună parte au rămas în arhiva Securităţii din Chişinău.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă o parte la Tiraspol şi o parte la Moscova?
Tudor Butnaru: „Toate dosarele, care erau pe linia serviciului de informaţie externă trebuiau să fie expediate la Moscova, toate dosarele pe străini erau dirijate de centru. O parte din dosare au fost expediate în Tiraspol, fiindcă aşa erau indicaţiile centrului. După aceea o parte au fost aduse înapoi – toate dosarele personalului, o parte din dosarele operative. Dar majoritatea absolută au rămas aici. Aţi văzut, acum e problemă că s-au deschis arhivele şi nu încap. Nici nu vor să le ia, fiindcă nu prezintă interes istoric.”
Europa Liberă: De ce nu ar prezenta interes istoric?
Tudor Butnaru: „Păi, persoanele care au fost deportate şi au fost după aceea reabilitate, s-au întors, s-au reabilitat, ce interes prezintă?”
Europa Liberă: Măcar interesul să vezi cine au fost cei care te-a turnat.
Tudor Butnaru: „S-a văzut, s-a scris. Şi? S-a deschis această pagină şi foarte puţini au manifestat interes pentru a vedea conţinutul dosarului. Fiindcă totuşi oamenii sunt creştini. Că: Dumnezeul să-l ierte că n-a ştiut ce face.”
Europa Liberă: Se mai insistă să existe o lege a lustraţiei.
Tudor Butnaru: „Poate fi primită, dar ea nu o să dea nimic, această lege. Lustraţia acum e pentru viitor, dar nu pentru trecut. Ca să ştii ceea ce faci în prezent.”
Europa Liberă: Este adevărat, că actualmente Moldova ar fi împânzită de foşti securişti, de kgb-işti ruşi, mai nou fsb-işti?
Butnaru: „Nu cred, fiindcă serviciul s-a transformat în serviciu special, n-are nimic comun cu KGB-ul de altă dată. Şi în faţa FSB-ului au cu totul altă misiuni. Şi apoi, de ce ar trebui să fie Moldova împânzită, când ei se simt acasă în Tiraspol?”
Europa Liberă: E o mare problemă, totuşi, faptul că Moldova rămâne a fi divizată teritorial.
Tudor Butnaru: „E mare problema. E problema numărul unu. Şi atâta timp cât pe teritoriul nostru vor fi trupe străine şi această marionetă transnistreană, care e dirijată de conducerea de la Kremlin, noi vom fi mereu în această stare de mat.”
Europa Liberă: Pentru această divizare a Moldovei, într-un fel „meritul” aparţine tot KGB-ului sovietic?
Tudor Butnaru: „Aparţine politicii expansioniste a Rusiei, a conducerii de vârf a Rusiei. FSB-ul face ceea ce dictează Kremlinul. Că dacă ar face ei din capul lor, ei ar fi fost puşi la punct demult.”
Europa Liberă: Ce face acum FSB-ul în regiunea de Est a Moldovei?
Tudor Butnaru: „Ce ar face?”
Europa Liberă: Ce misiune are acum?
Tudor Butnaru: „Să menţină regimul la putere. Regimul care există. Să creeze situaţii tensionate. Cum se încălzesc relaţiile, imediat găsesc spioni, pe care îi arestează, imediat se agaţă de drapelul Tricolor. Şi toate acestea sunt dirijate de specialişti.”
Europa Liberă: De serviciile secrete ruseşti, nu?
Tudor Butnaru: „Da, cu binecuvântarea conducerii Dumei de stat şi a conducerii de vârf a Rusiei. Ei au declarat – avem interese în această regiune. E o politică şovină, hrăpăreaţă, care a fost moştenită de la Rusia ţaristă. Şi ei nu se pot debarasa de acest lucru. Deşi simt, că situaţia şi la dânşii nu e tocmai atât de bună cum ar trebui să fie.”
Europa Liberă: Domnule general Butnaru, Moldova a avut de câştigat de la căderea Uniunii Sovietice? A avut de pierdut?
Tudor Butnaru: „Şi de câştigat, şi de pierdut. A pierdut împreună cu toate republicile, cu toată Uniunea, a pierdut stabilitatea ceea aparentă care era. În schimb am devenit stăpâni în casa noastră. Poporul nostru nu s-a speriat de sărăcie, nu s-a speriat de greutăţi, dar am fost setoşi de a ne simţi stăpâni în casă. Politica naţională şi politica de cadre era atât de eronată, atât de batjocuritoare. Lucrul acesta încă se simte şi acum – atitudinea lor faţă de moldo-românii din Basarabia.”
Europa Liberă: Nu regretaţi căderea URSS?
Tudor Butnaru: „Nu regret, fiindcă URSS a fost un imperiu şi ca orice imperiu, are început şi sfârşit.”
Tudor Butnaru: „Destrămarea Uniunii Sovietice era programată de la bun început. Greşelile care s-au făcut de conducerea de vârf, în primul rând, prin promovarea politicii economice naţionale şi politica de cadre, au contribuit la destrămarea acestui imperiu. Oamenii care ajungeau în nomenclatura partidului, odată ce aveau amprenta aceasta de nomenclaturist, el o termina numai cu înmormântarea. Fiecare tindea să ajungă înmormântat nu în altă parte decât în zidul Kremlinului. Şi în felul acesta s-a ajuns că garda veche, care era la conducere, nu mai erau capabili să conducă ţara, fiindcă toţi erau bolnavi de demenţă eselină. După moartea lui Cernenco, şi a lui Andropov, vine Mihail Sergheevici în fruntea partidului.”
Europa Liberă: Gorbaciov?
Tudor Butnaru: „Gorbaciov, care de la perferie nu i-a ajuns curaj să ia hăţurile în mână şi să-i pună la respect pe foştii nomenclaturişti din aparatul vechi al comitetului central al biroului politic. Deseori iniţiativele lui Gorbaciov nu duceau la bun sfârşit şi el câte o dată lăsa mîinile în jos şi nu-şi asuma responsabilitatea asupra evenimentelor atât de importante pentru viaţa Uniunii Sovietice.”
Unde au ajuns dosarele din KGB-ul moldovenesc?
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Domnule Butnaru, câtă indepedenţă avea KGB-ul de la Chişinău faţă de KGB-ul de la Moscova?
Tudor Butnaru: „Era o supercentralizare de sus până jos.”
Europa Liberă: Verticala puterii.
Tudor Butnaru: „Verticala puterii. Noi eram finanţaţi de centru. Lucrul acesta era făcut cu scopul ca organele de stat şi organele de partid din republici să fie verificate de acest comitet.”
Europa Liberă: Deci, aveaţi sau nu aveaţi independenţă?
Tudor Butnaru: „Independenţă aveam de organele republicane, dar nu de cele unionale.”
Europa Liberă: Se spunea, că un om se temea să spună şi un banc. Fie despre Brejnev, fie despre alt conducător.
Tudor Butnaru: „Şi acesta e un banc. Erau foarte multe bancuri şi despre securitate şi despre Brejnev, şi despre partidul comunist.”
Europa Liberă: Vă amintiţi un banc despre Brejnev?
Tudor Butnaru: „Se spune că s-a dus în Siberia la vânătoare şi a dispărut Leonid Ilici. Toate forţele armatei şi ale Securităţii au făcut tot posibilul să-l găsească pe tovarăşul Brejnev. N-au reuşit. Şi atunci au adunat toate animalele din pădurea Siberiei. Li s-a ordonat să găsească vinovatul, cine l-a mâncat pe Brejnev. Şi au ajuns la urs, că el e de vină. Şi vulpea zice: el, fiindcă de fiecare dată când se duce la toaletă, după dânsul rămâne un ordin, sau o medalie.”
Europa Liberă: Domnule Butnaru, haideţi să vorbim despre aceşti KGB-işti. Câtă comandă venea ca ei să urmărescă pe cineva şi câtă resposabilite avea kgb-istul?
Tudor Butnaru: „La problema care vă interesează pe Dumneavoastră s-a ocupat direcţia a cincea, direcţia ideologică, care a fost creată la ordinul comitetului central al biroului politic anume pentru a controla starea ideologică din ţară.”
Europa Liberă: Ce însemnă a controla starea ideologică?
Tudor Butnaru: „Platforma partidului comunist era bazată pe ideologia marxist-leninistă. Această ideologie era implantată în sufletul omului de la grădiniţa, de copii şi până la adânci bătrâneţe. Nu putea fi altă ideologie, decât ideologia marxist-leninistă. Şi Doamne fereşte ca tinerii, comsomoliştii, tineretul în genere să cadă sub influenţa modului de viaţă occidental, sau cu atât mai mult american de atunci. Alt mod de viaţă decât sovietic nu trebuia să fie cunoscut de poporul sovietic, bazat pe minciuni la nivel statal, dar era prezentat în aşa fel că oamenii credeau. Aici îmi amintesc de spusele lui Bert Russell, care spunea că omul e un animal atât de credul, că crede în adevăr. În caz dacă lipseşte adevărul, crede şi în minciună. Dar minciuni au fost de la bun început şi până la sfârşit.”
Europa Liberă: Domnule Butnaru, erau şi turnători cu exces de zel? Care vroiau să facă mai mult din proprie iniţiativă, decât li se cerea?
Tudor Butnaru: „În cadrul poporului sovietic găseai de toate speciile. Erau şi turnători, care erau ferm convinşi că ei fac un lucru bun.”
Europa Liberă: Ce se întâmpla dacă nu dădeai informaţia? Erai kgb-ist şi nu dădeai informaţie?
Tudor Butnaru: „Dar nu putea să nu fie. Informaţia putea să nu fie negativă. Dar era nevoie şi de informaţie pozitivă, în primul rând. Realistă. KGB-ul se interesa nu numai de informaţia negativă, care ar submina regimul existent, dar care este realitatea. Lucrurile acestea le înţelegeau mulţi şi o parte din membrii biroului politic. Acelaşi Elţin, care a devenit un dizident şi până la urmă el a fost acela, care a contribuit foarte mult la destrămarea Uniunii.”
Europa Liberă: Unde au ajuns dosarele din KGB-ul moldovenesc?
Tudor Butnaru: „O parte la Tiraspol, o parte la Moscova, şi o bună parte au rămas în arhiva Securităţii din Chişinău.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă o parte la Tiraspol şi o parte la Moscova?
Tudor Butnaru: „Toate dosarele, care erau pe linia serviciului de informaţie externă trebuiau să fie expediate la Moscova, toate dosarele pe străini erau dirijate de centru. O parte din dosare au fost expediate în Tiraspol, fiindcă aşa erau indicaţiile centrului. După aceea o parte au fost aduse înapoi – toate dosarele personalului, o parte din dosarele operative. Dar majoritatea absolută au rămas aici. Aţi văzut, acum e problemă că s-au deschis arhivele şi nu încap. Nici nu vor să le ia, fiindcă nu prezintă interes istoric.”
Europa Liberă: De ce nu ar prezenta interes istoric?
Tudor Butnaru: „Păi, persoanele care au fost deportate şi au fost după aceea reabilitate, s-au întors, s-au reabilitat, ce interes prezintă?”
Europa Liberă: Măcar interesul să vezi cine au fost cei care te-a turnat.
Tudor Butnaru: „S-a văzut, s-a scris. Şi? S-a deschis această pagină şi foarte puţini au manifestat interes pentru a vedea conţinutul dosarului. Fiindcă totuşi oamenii sunt creştini. Că: Dumnezeul să-l ierte că n-a ştiut ce face.”
Europa Liberă: Se mai insistă să existe o lege a lustraţiei.
Tudor Butnaru: „Poate fi primită, dar ea nu o să dea nimic, această lege. Lustraţia acum e pentru viitor, dar nu pentru trecut. Ca să ştii ceea ce faci în prezent.”
Europa Liberă: Este adevărat, că actualmente Moldova ar fi împânzită de foşti securişti, de kgb-işti ruşi, mai nou fsb-işti?
Butnaru: „Nu cred, fiindcă serviciul s-a transformat în serviciu special, n-are nimic comun cu KGB-ul de altă dată. Şi în faţa FSB-ului au cu totul altă misiuni. Şi apoi, de ce ar trebui să fie Moldova împânzită, când ei se simt acasă în Tiraspol?”
Europa Liberă: E o mare problemă, totuşi, faptul că Moldova rămâne a fi divizată teritorial.
Tudor Butnaru: „E mare problema. E problema numărul unu. Şi atâta timp cât pe teritoriul nostru vor fi trupe străine şi această marionetă transnistreană, care e dirijată de conducerea de la Kremlin, noi vom fi mereu în această stare de mat.”
Europa Liberă: Pentru această divizare a Moldovei, într-un fel „meritul” aparţine tot KGB-ului sovietic?
Tudor Butnaru: „Aparţine politicii expansioniste a Rusiei, a conducerii de vârf a Rusiei. FSB-ul face ceea ce dictează Kremlinul. Că dacă ar face ei din capul lor, ei ar fi fost puşi la punct demult.”
Europa Liberă: Ce face acum FSB-ul în regiunea de Est a Moldovei?
Tudor Butnaru: „Ce ar face?”
Europa Liberă: Ce misiune are acum?
Tudor Butnaru: „Să menţină regimul la putere. Regimul care există. Să creeze situaţii tensionate. Cum se încălzesc relaţiile, imediat găsesc spioni, pe care îi arestează, imediat se agaţă de drapelul Tricolor. Şi toate acestea sunt dirijate de specialişti.”
Europa Liberă: De serviciile secrete ruseşti, nu?
Tudor Butnaru: „Da, cu binecuvântarea conducerii Dumei de stat şi a conducerii de vârf a Rusiei. Ei au declarat – avem interese în această regiune. E o politică şovină, hrăpăreaţă, care a fost moştenită de la Rusia ţaristă. Şi ei nu se pot debarasa de acest lucru. Deşi simt, că situaţia şi la dânşii nu e tocmai atât de bună cum ar trebui să fie.”
Europa Liberă: Domnule general Butnaru, Moldova a avut de câştigat de la căderea Uniunii Sovietice? A avut de pierdut?
Tudor Butnaru: „Şi de câştigat, şi de pierdut. A pierdut împreună cu toate republicile, cu toată Uniunea, a pierdut stabilitatea ceea aparentă care era. În schimb am devenit stăpâni în casa noastră. Poporul nostru nu s-a speriat de sărăcie, nu s-a speriat de greutăţi, dar am fost setoşi de a ne simţi stăpâni în casă. Politica naţională şi politica de cadre era atât de eronată, atât de batjocuritoare. Lucrul acesta încă se simte şi acum – atitudinea lor faţă de moldo-românii din Basarabia.”
Europa Liberă: Nu regretaţi căderea URSS?
Tudor Butnaru: „Nu regret, fiindcă URSS a fost un imperiu şi ca orice imperiu, are început şi sfârşit.”