Comuniştilor, care deţin o majoritate constituţională, le-au revenit şapte dintre cele mai importante comisii.
22 martie 2001
Ora Moldovei.
Parlamentul desemnează comisiile permanente.
Dan Ionescu: Noul Parlament şi-a început activitatea prin a-şi alcătui propriile comisii permanente şi a alege conducerile acestora. Relatează Sergiu Praporşcic.
La şedinţa de astăzi Legislativul a înfiinţat 10 comisii parlamentare permanente şi a ales preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii acestora. Comuniştilor, care deţin o majoritate constituţională, le-au revenit şapte dintre cele mai importante comisii – Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi, în frunte cu Maria Postoico, Comisia pentru economie, industrie, buget şi finanţe, preşedinte Nicolae Bondarciuc, Comisia pentru securitatea naţională, preşedinte Iurie Stoicov, Comisia pentru politică externă, care va fi condusă de secretarul doi al comitetului central al PCRM, Andrei Neguţă, Comisia pentru administraţia publică, preşedinte Vasile Iov, Comisia pentru tineret, ştiinţă şi mijloace de informare în masă, preşedinte Vladimir Draomir, Comisia pentru agricultură, preşedinte Dmitri Todoroglo.
Blocului Alianţa „Braghiş” i-a revenit preşedinţia a două comisii – Comisia pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale, în fruntea căreea a fost ales Mihai Sidorov, şi Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, preşedinte Lidia Guţu. Partidului Popular Creştin-Democrat i-a revenit preşedinţia unei singure comisii, cea pentru ecologie şi dezvoltare a teritoriului, în fruntea căreia a fost ales Andrei Conişescu.
Parlamentul a mai înfiinţat o comisie de anchetă, în frunte cu vicepreşedintele Legislativului, Vadim Mişin, care urmează să investigheze cauzele deconectărilor masive de energie electrică, care s-au produs ieri în judeţele Bălţi, Edineţ şi Soroca. Deputaţii comunişti au declarat în plen, că livrările de energie electrică au fost sistate mai bine de 18 ore. În opinia lor, acest lucru s-a făcut premeditat pentru a compromite guvernarea comunistă.
Cu prilejul numirii în funcţie de preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Parlamentului, l-am solicitat pe secretarul doi al comitetului central al Partidului Comuniştilor să ne spună, care vor fi priorităţile politicii externe a Republicii Moldova în viitorii patru ani.
Andrei Neguţă: „Schimbări radicale, în sens de o aşteptare, că iată începând cu ziua de astăzi ceva prin deciziile noastre ceva se va întâmpla, ceva neobişnuit, ş.a.m.d., nu se va întâmpla în momentul acesta. Noi trebuie să continuăm cooperarea cu Europa, noi trebuie să lucrăm mai activ, mai ales acum, după schimbările acestea de la 25 februarie, în Strasburg pentru a lămuri Europei politica noastră de astăzi, care nu se reduce la aceea, că va fi o schimbare esenţială. Dar pur şi simplu prin orice hotărâre, care va fi luată şi în comisiile parlamentare, şi în Parlament în întregime, în primul rânde se va vedea omul. Aici în comisia aceasta a noastră se formează şi conducătorul delegaţiei va fi un membru al comisiei noastre.
Deci, delegaţia, care se va ocupa cu cooperarea şi securitatea în Europa, la Adunarea Parlamentară, mai ales accentul se pune pe tot aceea ce noul preşedinte, împreună cu toate celelalte structuri, trebuie să o facă în soluţionarea problemei din Transnistria. Adunarea Parlamentară a PAPSEC-ului, a Bazinului Mării Negre, tot de asemenea, trebuie de continuat, un şir întreg de proiecte sunt neexaminate aici. Desigur de la bun început vedem formarea delegaţiilor la aceste structuri internaţionale, grupurile de prietenie cu ţările străine, pentru a promova două momente: informarea despre situaţia de azi în Republica Moldova şi luarea acelor decizii, folosirea acestor tribune internaţionale pentru a expune punctul de vedere al nostru pe viitor. Aşa că ceva esenţial, dacă ascultătorii noştri aşteaptă ceva esenţial, supra nou sau aşa ceva, nu se va întâmpla.
Noi de nenumărate ori ne-am spus punctul de vedere, că nu trebuie unilateral astăzi să ne dezvoltăm, să cooperăm. Trebuie de avut acele relaţii în toate direţiile, care aduc folos Republicii Moldova. De aceea venirea unui secretar al comitetului central la funcţia aceasta nu înseamnă nimic, negarea unor activităţi, a unor direcţii de dezvoltare, care au fost până acum şi accentuarea altora.
Este nevoie ca şi în cadrul Adunării parlamentare a CSI de activat mai departe. Acolo ştim, că se adoptă foarte multe proiecte de legi model, care pot servi ca bază, multe capitole din ele se pot lua ca să servească ca bază pentru noi legi, pe care trebuie să le elaborăm noi aici. Pentru ce trebuie de inventat bicicleta? Tot aşa şi în direcţia Consiliului Europei, OSCE, în celelalte grupuri de prietenie ş.a.m.d.”
L-am întrebat pe Andrei Neguţă dacă va opta pentru aderarea Republicii Moldova la blocul militar al CSI?
Andrei Neguţă: „Nu. Problema aceasta nu este discutată. La bază vom pune cerinţele Constituţiei. Avem de lucru în direcţiile actuale, nu ca să mai punem la discuţie revizuirea Constituţiei privitor la neutralitatea Republicii, la toate aceste momente. De aceea nu vom începe cu aceste momente. Şi astăzi nu se pune în ordinea de zi aceste probleme.”
L-am solicitat pe secretorul doi al CC să ne spună, dacă mai rămâne valabilă promisiunea electorlă a comuniştilor de a realiza aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus.
Andrei Neguţă: „Dacă deschidem textul programei electorale a noastre pentru campania aceasta, care s-a sfârşit, cuvânt cu cuvânt, expresia aceasta sună în felul următor: de examinat posibilitatea intrării Republicii Moldova în Uniunea Rusia-Belarus. Se vor folosi diferite organe statale, nestatale pentru a examina într-adevăr situaţia aceasta, a afla părerea părţilor lor. Şi în cazul în care venim la răspunsul, că este normal, este avantaj economic de la această examinare, în cazul acesta se vor întreprinde paşii următori. Dar aceasta nu este problema anului 2001. Aceasta este o problemă de perspectivă. Trebuie ca acele probleme, care trebuie astăzi de soluţionat pentru cetăţeanul Republicii Moldova, cu acelea trebuie de început.”
În final, să menţionăm că deputaţii comunişti au amânat înaintarea oficială a liderului comunist, Vladimir Voronin, la funcţia de preşedinte al Republicii. Potrivit unor surse de la PCRM, acest lucru este preconizat pentru ziua de mîine.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.