Avocata Doina Străisteanu: Dacă este informat de victimă sau de avocat despre violenţă în familie şi nu întreprinde nimic, statul devine complice.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a admis spre examinare prima cauză legată de violenţa în familie contra RM. Reclamanta acuză statul că practic este complice la maltratarea sa în loc să fi asigurat punerea în aplicare a legii ce ar fi protejat-o. De ce s-a ajuns la CEDO?
Avocata reclamantei Doina Ioana Străisteanu spune că este un caz evident de aplicare neuniformă şi defectuoasă a legislaţiei referitoare la violenţa în familie, întrucît plîngerile la poliţie şi procuratură nu i-au oferit clientei sale şi fiicelor acesteia minore protecţia ce li se cuvine.
Temeiul concret pentru depunerea dosarului îl constituie neexecutarea ordonanţei de protecţie emisă de instanţa de judecată prin care agresorul a fost obligat să părăsească domiciliul ca să nu mai aplice violenţa, spune avocata. „Noi am cerut intervenţia de urgenţă a Curţii conform procedurii pe care o are de a cere guvernului să-şi execute propria ordonanţă de protecţie după cum au emis-o instanţele naţionale.”
Avocata Doina Ioana Străisteanu, specializată pe dosare legate de violenţa în familie, a menţionat înca o cauză asemănătoare despre care ar fi fost informat recent guvernul. Agentul guvernamental la CEDO, Vladimir Grosu nu a confirmat însă sesizarea autorităţilor în al doilea caz. Doina Străisteanu crede că după adoptarea de anul trecut a unui set de amendamente la legea despre violenţa în familie, inclusiv a celui care prevede ca agresorul să fie ţinut cît mai departe de familia agresată, plîngerilor de acest fel la CEDO vor deveni mult mai frecvente. Şi asta pentru că ordonanţele de protecţie nu sînt executate. Altfel spus organele de poliţie nu le iau în serios şi nu curmă agresiunea.
„Din cele 47 de dosare pe care doar eu le duc şi din multele care sînt în RM, cu regret violenţa în familie este un fenomen îngrijorător şi sistematic în republica noastră. De aceea prin aceste două dosare sperăm foarte mult, eforturi se vor depune, pentru a obţine o hotărîre din partea Curţii Europene prin care guvernului RM să i se explice că în primul rînd din momentul în care cunoaşte, este sesizat verbal, în scris, de victimă sau de avocat despre violenţă în familie şi nu întreprinde nimic statul devine complice la maltratarea victimelor violenţei în familie.”
Deşi legea despre violenţa în familie este adoptată de cîţiva ani, organele de drept, dar şi cele de asistenţă socială, o ignoră din inerţie, susţin apărătorii drepturilor omului.
Coordonatoarea de proiect la Promo-lex Olga Manole: „Statul ridică mult mai multe întrebări la comportamentul victimei decît la comportamentul agresorului. Au fost şi foarte multe situaţii cînd de fapt adresîndu-se la poliţie femeia este descurajată să depună o plîngere mai ales acum cînd violenţa domestică a devenit o crimă şi se pedepseşte conform codului penal.”
Reprezentanta Ministerului Muncii şi Protecţiei Familiei Ecaterina Verejan este de părere că sistemul de asistenţă socială ar mai avea nevoie de timp pentru a eficientiza aplicarea legii. „Reţeaua de asistenţi sociali este o reţea tînără care a fost instituită în anul 2007 ”, instrucţiunile după care să acţioneze lucrătorii sociali în cazurile de violenţă domestică aflîndu-se încă în lucru.”
Vladimir Grosu, reprezentantul statului la Curtea Europeană spune însă că examinarea de urgenţă de către CEDO a unei cauze nu înseamnă neapărat că statul va fi condamnat, mai ales în ipostază de complice. Aşa cum îl califică reclamanta.
CEDO aşteaptă de la guvernul Moldovei observaţiile sale asupra cauzei pînă la 16 mai.
Avocata reclamantei Doina Ioana Străisteanu spune că este un caz evident de aplicare neuniformă şi defectuoasă a legislaţiei referitoare la violenţa în familie, întrucît plîngerile la poliţie şi procuratură nu i-au oferit clientei sale şi fiicelor acesteia minore protecţia ce li se cuvine.
Temeiul concret pentru depunerea dosarului îl constituie neexecutarea ordonanţei de protecţie emisă de instanţa de judecată prin care agresorul a fost obligat să părăsească domiciliul ca să nu mai aplice violenţa, spune avocata. „Noi am cerut intervenţia de urgenţă a Curţii conform procedurii pe care o are de a cere guvernului să-şi execute propria ordonanţă de protecţie după cum au emis-o instanţele naţionale.”
Poliția nu ia în serios ordonanțele de protecție
Your browser doesn’t support HTML5
Avocata Doina Ioana Străisteanu, specializată pe dosare legate de violenţa în familie, a menţionat înca o cauză asemănătoare despre care ar fi fost informat recent guvernul. Agentul guvernamental la CEDO, Vladimir Grosu nu a confirmat însă sesizarea autorităţilor în al doilea caz. Doina Străisteanu crede că după adoptarea de anul trecut a unui set de amendamente la legea despre violenţa în familie, inclusiv a celui care prevede ca agresorul să fie ţinut cît mai departe de familia agresată, plîngerilor de acest fel la CEDO vor deveni mult mai frecvente. Şi asta pentru că ordonanţele de protecţie nu sînt executate. Altfel spus organele de poliţie nu le iau în serios şi nu curmă agresiunea.
„Din cele 47 de dosare pe care doar eu le duc şi din multele care sînt în RM, cu regret violenţa în familie este un fenomen îngrijorător şi sistematic în republica noastră. De aceea prin aceste două dosare sperăm foarte mult, eforturi se vor depune, pentru a obţine o hotărîre din partea Curţii Europene prin care guvernului RM să i se explice că în primul rînd din momentul în care cunoaşte, este sesizat verbal, în scris, de victimă sau de avocat despre violenţă în familie şi nu întreprinde nimic statul devine complice la maltratarea victimelor violenţei în familie.”
Deşi legea despre violenţa în familie este adoptată de cîţiva ani, organele de drept, dar şi cele de asistenţă socială, o ignoră din inerţie, susţin apărătorii drepturilor omului.
Coordonatoarea de proiect la Promo-lex Olga Manole: „Statul ridică mult mai multe întrebări la comportamentul victimei decît la comportamentul agresorului. Au fost şi foarte multe situaţii cînd de fapt adresîndu-se la poliţie femeia este descurajată să depună o plîngere mai ales acum cînd violenţa domestică a devenit o crimă şi se pedepseşte conform codului penal.”
Reprezentanta Ministerului Muncii şi Protecţiei Familiei Ecaterina Verejan este de părere că sistemul de asistenţă socială ar mai avea nevoie de timp pentru a eficientiza aplicarea legii. „Reţeaua de asistenţi sociali este o reţea tînără care a fost instituită în anul 2007 ”, instrucţiunile după care să acţioneze lucrătorii sociali în cazurile de violenţă domestică aflîndu-se încă în lucru.”
Vladimir Grosu, reprezentantul statului la Curtea Europeană spune însă că examinarea de urgenţă de către CEDO a unei cauze nu înseamnă neapărat că statul va fi condamnat, mai ales în ipostază de complice. Aşa cum îl califică reclamanta.
CEDO aşteaptă de la guvernul Moldovei observaţiile sale asupra cauzei pînă la 16 mai.