Să ne amintim: cetăţenii RSS Moldovenească aveau dreptul să călătorească liber în România de la începutul anului 1990.
În 20 mai 1991, preşedintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a semnat Legea despre ordinea ieşirii şi intrării în şi din URSS a cetăţenilor sovietici. Legea stipula libertatea de mişcarea pentru fiecare cetăţean sovietic, cu excepţia unor categorii speciale asupra cărora se impuneau anumite restricţii. Era vorba de premilitari, cei înrolaţi în armată sau cei aflaţi în proces judiciar, dar şi persoane care deţineau secrete de stat. În cazul celor din urmă, restricţia putea dura nu mai mult de 5 ani de zile.
Paşapoartele pentru cei care doreau să plece în străinătate pe o perioada scurtă urmau a fi eliberate în decursul unei luni, iar pentru cei care preconizau să-şi schimbe domiciliul permanent pentru o altă ţară – în trei luni de zile.
Noua legislaţie sovietică în acest domeniu corespundea, în sfârşit, standardelor internaţionale. De altfel, ultimul articol stipula că în cazul în care legea respectivă se contrazice cu cele internaţionale la care URSS este parte, au preeminenţă cele internaţionale.
Este o lege importantă care pune capăt unei tradiţii comuniste de peste 60 de ani în care existau restricţii faţă de plecarea în străinătate a cetăţenilor sovietici din motive de ordin politic şi ideologic. Dacă anterior KGB-ul verifica minuţios persoană care dorea să călătorească peste graniţă, acum nu mai exista acest control. Anterior regimul avea temerea că cei care vor pleca peste hotare vor defăima realităţile sovietice. De regulă numai disidenţilor despre care se aflase în Occident prin posturi de radio, ca Europa Liberă, li se permitea să emigreze.
Restricţiile se refereau şi la vizitele de scurtă durată în statele socialiste, pentru cetăţenii RSSM – mai ales în România. Schimburile de cetăţeni erau limitate de regulă la persoane care aveau rude în partea cealaltă a Prutului sau la vizite ale diferitor delegaţii de scriitori, istorici, comitete de femei etc. Le era interzis de obicei să călătorească în patria lor istorică cetăţenilor sovietici de origine germană şi evreiască.
Arhivele de la Chişinău conţin numeroase cazuri când persoane care s-au cunoscut şi căsătorit cu cetăţeni străini în timpul Olimpiadei de Moscova din 1980, de exemplu, nu aveau dreptul de a pleca în străinătate. Până în 1988-1989 Partidul Comunist a continuat să lanseze campanii de sensibilizare a populaţiei în legătură cu intenţiile unor cetăţeni de a pleca peste hotare, aceştia fiind condamnaţi în mod public de „lipsă de patriotism”.
Legea din 20 mai 1991 nu a schimbat însă nimic fundamental, ea legiferând mai degrabă ceea ce se întâmpla deja de un an şi ceva. Să ne amintim că cetăţenii RSS Moldovenească aveau dreptul să călătorească liber în România de la începutul anului 1990, iar pe 5 mai acelaşi an a fost organizat podul de flori care a anulat complet hotarul de la Prut pentru o zi.