Zilele Scrisului şi Culturii Slave

În această săptămână în Republica Moldova se desfăşoară Festivalul Zilelor Scrisului şi Culturii Slave, cand minoritatile nationale merg la concerte, lansari de carte si expozitii de obiecte confectionate de mesteri populari originari din popoarele slave.

La Teatrul de Opera şi Balet s-au adunat luni ruşi, bieloruşi, ucraineni, bulgari şi polonezi la evenimentul dedicat lor, cu muzica, dans şi poezii ce ţin de cultura slavonă. Unele piese vechi au fost cântate în cor de toţi spectatorii, cum ar fi cunoscuta Tî j mănă pidmanula, ceea ce inseamnă „Tu m-ai minţit”.

Zilele Scrisului şi Culturii Slave

Zilele Scrisului şi Culturii Slave

Europa Liberă a căutat să afle de la minoritatile slavone chiar in timpul concertului dacă se simt integrate in societatea moldovenească.

„Este ca un balsam pentru inimă. E vorba despre prietenia dintre popoare, ce poate fi mai bun? Tocmai sufletul arde. Nu înţeleg cum poţi să nu iubeşti aceste dansuri, aceaste cântece...”

„Cel mai mult mi-a plăcut cum a cântat Margareta Ivanuş. A interpretat piese in bielorusa, apoi o romanţă rusă şi inca un cântec ucrainesc si altul moldovenesc, prin asta a ridicat toata lumea în picioare.”

„Pentru mine, ca ucraineancă îmi place mult atitudinea Moldovei asupra tuturor minoritatilor etnice si chiar religioase care trăiesc pe teritoriul acestei ţări. Nu ne simtim discriminaţi.”

„Mie imi place cultura rusa, ucrainească, bulgara si moldovenească, sufletul meu e deschis şi se bucură.”

Printre spectatori erau şi moldoveni, care au mărturisit la microfonul Europei Libere ca au venit la concert pentru a-şi lărgi orizonturile culturale.

„Noi trebuie sa traim cu totii impreuna, si daca ne-om uni cu totii impreuna, atunci va fi linişte si în ţara si peste tot locul. Mie imi place si ucrainenii si moldovenii, uite ce frumos cum au jucat băieţii ceia. E ceva extraordinar.”

„Echipa din Tvardiţa ne-a demonstrat ce inseamna folclor autentic, pentru ca in mare parte, celelalte formatii care s-au etalat pe scena au demonstrat un triumfalism cu rămăşiţe sovietice.”


Preşedintele Comunităţii Ruse din Republica Moldova, Ludmila Laşcionova, spune ca Zilele Scrisului si Culturii Slave se organizează în Moldova de 21 de ani.

„Prioritatea numărul 1 a comunităţii ruse este integrarea în societatea în care trăim. Trebuie să remarc că noi promovăm în rândurile minorităţii noastre şi cultura română, cântăm piesele îndrăgite ale Mariei Bieşu, sărbătorim „Limba noastră-i comoară”, studiem grafia latină şi învăţăm cu plăcere limba română. Nu dorim să asimilăm pe nimeni, dar avem nevoie să ne integrăm.”

Lângă doamna Laşcionova şi-a găsit loc şi Preşedinte interimar Marian Lupu, care a rămas la Festival doar 20 de minute, timp in care a reusit sa felicite participanţii, spunând ca alfabetul slav a adus multe contributii culturii mondiale.


„Suntem o ţară multiculturală, aflată la graniţa a două mari curente culturale: latină şi slavă. Ele nu trebuie plasate în opoziţie. Calea cea dreaptă şi singura, de fapt, este de a combina aceste două culturi şi prin această să devenim mai bogaţi.”

Marian Lupu a primit în dar de la directorul general al Biroul Relaţii Interetnice, Elena Beleacova, o icoană adusă din Bulgaria, care înfăţişează chipurile apostolilor Chiril şi Metodiu, care, se spune ca sunt fondatorii literaturii slave. Elena Beleacova a declarat pe scena operei că acest festival este o dovada de toleranţă la adresa minoritatilor etnice care trăiesc în Moldova.

„Coloritul slav al Moldovei s-a constituit de-a lungul anilor prin talentul si efortul multor oameni. Ei si-au adus aportul la imbogăţirea spirituala si materiala a plaiului nostru, pe tot parcursul istoriei.”

Zilele Scrisului si Culturii Slave se organizează in Moldova anual, la initiativa Biroului de Relatii Interetnice al Guvernului, timp cand se mai depun flori la monumentul lui Stefan cel Mare, la al scriitorilor Alexandr Puşkin, Hristo Botev şi Taras Şevcenco.