Mega-judeţele – o reforma buclucaşă

În România partidul etnicilor maghiari a anunţat că ar putea ieşi de la guvernare din cauza unei dispute privind reorganizarea teritorială a României, iar Ungaria a protestat şi ea faţă de planul preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum veţi auzi în relatarea corespondentei noastre la Bucureşti, Sabina Fati.

Propunerea presedintelui roman Traian Basescu privind refacerea hartii administrative a tarii a readus in prim plan nemultumirile minoritatii maghiare, replici nationaliste ale liderilor din opozitie, dar si ingrijorari venite dinspre guvernul de la Budapesta.

Mega-judeţele – o reforma buclucaşă

Mega-judeţele – o reforma buclucaşă

Vicepremierul ungar, Zsolt Semjen a declarat ca „este o problema de viata si de moarte pentru etnicii maghiari ca Tinutul Secuiesc si judetele populate de etnici maghiari sa ramina unite”.

Divergentele au pornit de la harta prezentata de guvernul roman, in care cele 41 de judete, cite sint in prezent, ar urma sa se transforme in 8 mega-judete. In aceasta viziune, regionalizarea gindita de puterea de la Bucuresti urmeaza sa puna impreuna cinci judete, impartite practic, in functie de locul unde se afla, fara sa se tina cont de traditii, de regiuni istorice, de coerenta economica.

Tinutul Secuiesc este o regiune istorica formata din trei judete, preponderent locuite de maghiari: Covasna, Harghita si Mures. Formatiunile politice, organizatiile civice si bisericile maghiare din Transilvania revendica prerogative administrative pentru Tinutul Secuiesc, in asa fel incit ungurii din Romania sa fie in continuare suficient de bine reprezentati in structurile birocratice si politice.


Partidele romanesti refuza aceasta impartire, pe motiv ca acest lucru ar duce la „concesionarea” unei parti din tara catre maghiari, dupa cum s-a exprimat liderul liberal, Crin Antonescu.

Pozitiile nationalist-antagoniste s-au inmultit in ultimele doua zile, iar presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, a amenintat ca-i cheama la nesupunere civica pe maghiari, in vreme ce presedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Toro T. Tibor, a facut un pas mare inainte, spunind ca federalismul ar putea fi un sistem mai bun pentru Romania.

Vicepremierul ungar a atentionat, pe de alta parte, ca Romania si-a asumat angajamente internationale prin care sa nu modifice fortat harta etnica si ca planul actual al guvernului roman aminteste de masurile antimaghiare de pe vremea regimului Ceausescu.

Asadar redesenarea hartii administrative a Romaniei creaza probleme atit in interior, cit si in exterior, desi regionalizarea tarii ar fi utila si pentru a reduce birocratizarea si coruptia, dar mai cu seama pentru a accesa fonduri europene mai usor si mai multe.