Odată intrați în sistemul de expertiză, copiii sunt tratați la fel ca şi adulții.
Copiii deveniţi victime ale unor violenţe şi abuzuri sexuale sunt puşi în situaţia să retrăiască stările psihice provocate de aceste episoade dramatice din viaţa lor tocmai de către persoanele chemate să le facă dreptate. Asta se întâmplă, bunăoară, în timpul expertizelor medico-legale.
Dreptul Tău: Protecţia copilului victimă sau martor
Your browser doesn’t support HTML5
Dreptul Tău: Protecţia copilului victimă sau martor
În majoritatea raioanelor, subdiviziunile Centrului de Medicină Legală au la dispoziţie încăperi mici, de obicei sumbre, de numai câţiva metri pătrați. În faţa uşii fac coadă tot felul de solicitanţi – unii veniţi după certificate de deces, alţii după acte doveditoare ale unor leziunile corporale. Tot acolo sunt trimişi şi copiii abuzaţi. Medicul legist mai are în sarcină să plece la locul unor crime și atunci așteptarea sub uşă poate dura ore întregi sau chiar zile. Odată ce face cale întoarsă, este puțin probabil ca acest copil să vrea să revină din nou la medic. Peste câteva zile vânătaia trece, rănile se cicatrizează și, astfel, abuzul devine imposibil de probat, iar agresorii scapă basma curată. „Medicul ar fi bucuros să-i primească pe toți dar, de multe ori, nu reușește să răspundă la numărul mare de urgențe”, ne spune Ion Cuvșinov, directorul Centrului de Medicină Legală.
Ion Cuvşinov: „Noi de făcut faţă facem, dar în unele cazuri prelungim termenul de cercetare, ceea ce nu este acceptabil. Nu-avem de unde, nici din punct de vedere tehnic. Noi avem poziţii în care un medic care primeşte o leafă face trei volume de lucru după normativul care este astăzi. Termenul limită pentru viol, unde a fost o deflorare primară este de maximum 7-10 zile, după 10 zile, practic, nici o informaţie nu rămâne, decât o ruptură veche . În cazul leziunilor corporale, noi putem să atestăm vânătaia în 1-2 săptămâni, în funcţie de vânătaie”.
Daniela Sîmboteanu, directorul Centrului de asistenţă psiho-socială a familiei şi copilului „Amicul”, care este şi psiholog de profesie, spune că instituțiile de expertiză ar trebui să țină cont de personalitatea fiecărui copil și să-l trateze adecvat vârstei şi particularităţilor lui. O experiență inofensivă pentru un adult poate fi extrem de stresantă pentru un copil, afirmă Daniela Sîmboteanu:
Daniela Sîmboteanu: „Există un risc foarte mare ca aceşti copii să fie traumatizaţi la această etapă , etapă de investigaţie, de aceea ei încep să aibă frică de la această etapă şi atunci când ajung în instanţă copii au frică şi este riscul de traumatizare repetată. Sunt foarte multe cazuri de molestare a copiilor mici şi aici deja expertiza medico legală nu poate dovedi, pentru că este vorba de atingere. Aici deja trebuie să intervină şi un psiholog calificat. Legislaţia deja prevede molestarea, dar este foarte greu dovedit”.
Deși toți copiii care ajung în sistemul de expertiză au trecut printr-un stres enorm, organigrama Centrului de Medicină Legală nu prevede angajarea unor psihologi. Nimeni nu are grijă să-l pregătească pe copil pentru procedura, deloc ușoară, prin care urmează să treacă. În instituție nu există nici măcar un cabinet separat pentru examinarea copiilor. Odată intrați în sistemul de expertiză, copiii sunt tratați la fel ca şi adulții. Ion Cuvșinov afirmă că și-ar dori ca în instituția pe care o conduce să activeze un psiholog, dar că acest lucru este deocamdată imposibil din cauza bugetului restrâns.
Ion Cuvşinov: ,,În primul rând, în ceea ce priveşte copii, ne-am dori să avem un psiholog. Un astfel de specialist este necesar mai ales în cazurile de abuz asupra copiilor mici, de vârstă preşcolară. Ar fi necesar obligatoriu examinarea lui în primul rând de psiholog , pentru că sunt momente care ne interesează pe noi din punctul de vedere al aprecierii corecte a gradului de vătămare corporală, să-i facă o pregătire prealabilă. Chiar în instituţie ar trebuie să fie un psiholog , pentru că şi medicii trec prin momente grele. Închipuiţi-vă prin ce am trecut eu când am examinat cazul a două fetiţe omorâte cu câţiva ani în urmă la Ciocana, eu care avem acasă două fetiţe de aceeaşi vârstă ...”
Directorul Centrului de Medicină Legală este de acord şi cu faptul că instituţia are nevoie de un cabinet special amenajat pentru consultarea copiilor:
Ion Cuvşinov: ,, Ne-am dori un cabinet special dotat pentru ei, aparte, noi aici avem un singur cabinet, la fel ca şi în teritoriu, unde medicul îi primeşte pe toţi. Copilul însă reacţionează la tot, poate medicul nu ar trebui să intre nici în halat alb”.
Astăzi, recomandări care protejează copilul de revictimizare se conţin în multe documente internaţionale. Multe state occidentale au modificat sistemele de justiție și de expertiză pornind de la axioma: „copilul este o persoană cu nevoi speciale”.
Statisticile Ministerului de Interne arată că în ultimii ani numărul copiilor deveniţi victime ale diverselor forme de violenţă şi abuzuri a crescut. Dacă în 2008 datele arătau 508 astfel de copii, în 2010 victime ale infracţiunilor au devenit 653 de copii. În primele trei luni ale anului 2011, aproape 200 de copii au fost abuzaţi.