Pactul dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică din 23 august 1939 a pecetluit soarta a milioane de oameni, inclusiv a basarabenilor.
În zilele de 26-28 iunie 1991 la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele lui pentru Basarabia”. Organizată sub egida Parlamentului Republicii Moldova, conferinţa a întrunit istorici, politologi, cercetători din domeniile conexe şi politicieni din 16 ţări, printre care România, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Israel, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Ucraina, Ţările Baltice, Georgia etc. În total au luat cuvântul 64 de persoane, dintre care 15 – din Republica Moldova, evenimentul fiind reflectat de către 80 de jurnalişti de la 6 agenţii de presă, ziare şi reviste, precum şi mai multe televiziuni şi posturi de radio de peste hotare.
Cuvântul de deschidere la conferinţă a fost rostit de către preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur. Întitulat sugestiv „Două adevăruri nu există”, discursul preşedintelui moldovean a punctat câteva chestiuni importante care aveau să fie reiterate de nenumărate ori de participanţii la conferinţă. Anume, că Pactul dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică din 23 august 1939 a pecetluit soarta a milioane de oameni, inclusiv a basarabenilor.
Ocupaţia sovietică a Basarabiei şi Bucovinei de Nord în 28 iunie 1940 a fost o urmare a înţelegerii dintre două regimuri totalitare care a avut ca şi consecinţă izolarea noastră de lumea civilizată şi progresistă. Noua Europă, democratică, spunea Snegur, nu poate exista fără lichidarea consecinţelor celui de-al doilea război mondial, în special în ceea ce priveşte sud-estul european şi Ţările Baltice.
Alexandru Moşanu, speaker al Parlamentului, a prezentat raportul de bază, care a acoperit mai mult istoria Basarabiei de până la semnarea Pactului din 23 august 1939, dar în partea finală nu a uitat şi el să menţioneze impactul tratatului sovieto-german pentru teritoriile României interbelice de la est de Prut.
Membri ai delegației române la Chișinău, între care Șerban Papacostea, directorul Institutului de Istorie „N. Iorga” (extr. stînga)
Mulţi dintre participanţi nu au vorbit deloc sau aproape deloc despre Pactul Ribbentrop - Molotov şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, aşa cum a fost cazul lui Pavel Parasca de la Universitatea din Chişinău, Mitru Ghiţiu, directorul Arhivei de Stat a R. Moldova, Ion Raţiu, senator în Parlamentul României, Apostol Stan, Cornelia Bodea, Dan Berindei, toţi trei de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti şi alţii.
Acest lucru a fost utilizat de către Comitetul Central al PCM în ideea de a compromite importanţa conferinţei internaţionale şi caracterul ei ştiinţific. În realitate, comuniştii moldoveni erau furioşi că nu fusese invitaţi să participe şi, mai ales, erau deranjaţi de tezele principale enunţate la conferinţă, precum şi de un volum de documente, publicat înainte de eveniment, în limbile română, rusă, engleză şi franceză.
Acest volum cuprindea documente de arhivă legate de ocupaţia sovietică a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, provenite din arhivele din Chişinău şi Moscova, prefaţat de Valeriu Matei, unul dintre iniţiatorii conferinţei.
Într-un raport trimis câteva zile mai târziu la Moscova, semnat de Grigore Eremei, prim secretar al CC al PCM, se sublinia că subtextul organizării conferinţei a fost trimiterea unui mesaj către Centru că Moldova nu va semna nicidecum un nou tratat unional şi că se urmăreşte ieşirea din cadrul URSS. Era trimis şi un semnal Kievului, întrucât, potrivit şefului comuniştilor moldoveni, prin critica adusă manierei în care s-a trasat hotarul RSSM în 1940 se ridica şi problema hotarelor cu Ucraina.
În vederea contracarării concluziilor conferinţei de la Chişinău, Eremei propune CC al PCUS să iniţieze o campanie mediatică la televiziunea centrală, dar şi la radioul sovietic, inclusiv emisiuni speciale pentru a fi difuzate în România, prin intermediul cărora să fie propagat punctul de vedere sovietic asupra evenimentelor din 1939-1940.