PNL continuă să pară un partid de „seră”, devitalizat.
26 iulie 2001
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea: comentariu:
Octavian Paler).
Păcatele opoziţiei.
E un adevăr banal de-acum faptul că avem o opoziţie slabă, anemică, debilă, din care cauză democraţia romanească seamănă la această oră cu o căruţă, avînd o roată stînga - masivă, butucănoasă şi alta, dreapta - fragilă şi şubredă. A mai existat o perioadă în cei 11 ani de tranziţie cînd opoziţia din Parlament era tot ştearsă, decorativă.
Asta se întimpla după alegerile din ʼ90. Numai că atunci exista o opoziţie puternică în stradă, ceea ce acum nu există, încît, practic, PSD e mai sigur de pozitia sa decit era pe vremuri FSN. În plus, deşi în sondaje, poziţia hegemonică a PSD se erodează lent, în Parlament creşte, datorită parlamentarilor care dezertează din alte partide închiriindu-şi mandatele partidului „forte”. [...]
PRM, care teoretic ar trebui să fie, dacă judecăm în funcţie de numărul mandatelor, principalul partid de opoziţie are un spaţiu de manevră redus. Nici măcar PSD, unde există un nucleu cu simpatii PRM-iste nu-şi poate îngădui să se alieze pe faţă cu un partid extremist. Şi-ar ruina imaginea pe plan extern, la care PSD ţine enorm în clipa de faţă, dorind să nu-şi pericliteze intrarea în internaţionala socialistă şi să nu compromită fragilul credit agonisit cu greu de guvernarea Năstase.
Partidele din opoziţie, cu atit mai mult nu pot încheia nici o înţelegere de colaborare cu PRM. Rămîn liberalii: dacă ignorăm jocurile insidioase ale egoismelor, liberalii n-ar trebui să fie cantonaţi în ţeluri proprii ca UDMR. N-au nici ambiguităţile doctrinare sau problemele interne de care se împiedică PD. În plus, suferă mai puţin decît PD şi alte partide de pe urma dezertărilor.
Liberalii nu prea au unde se duce, dacă dezertează, fără să se facă de rîs. Căci sunt singurul partid rămas în Parlament la dreapta. Un salt tocmai la stînga ar ridica, mai mult decît în alte cazuri, probleme de caracter. Deşi la noi distincţiile dintre dreapta şi stînga nu sunt uşor de făcut. Si totusi, PNL continuă să pară un partid de „seră”, devitalizat. Chiar în sondaje, se învîrte în jurul unui procent modest, cam 7% sub care nu cade şi pe care nu-l poate, văd, depăşi.
PNL n-a cunoscut în ultima vreme mari tulburări. N-a trecut prin crize. În mod normal ar trebui ca orice nemulţumire, produsă de guvernarea actuală să-i sufle puternic în pînze. Dar nu se întîmplă aşa. De ce ? Poate fiindcă la liberali lipseşte ceva: ceva ce ar trebui să-i preocupe!