De ce populația rusă nu vorbește românește? (Timpul).
Din Jurnal de Chișinău aflați cum politicienii moldoveni și-au câștigat primii bani. Spre exemplu, primul preşedinte, Mircea Snegur, a câştigat primele copeici din vânzarea peştelui. Petru Lucinschi, în schimb se ducea cu vacile la păscut, având în traistă un șip cu lapte și un călcâi de pâine. Fostul președinte Voronin a lucrat la inceput ajutor de tractorist, ca mai apoi să fie promovat în funcția de tractorist adevărat. Din ziar aflați cum s-au descurcat și politicienii din Alianța pentru Integrare Europeană.
Nicolae Negru propune soluții pentru Alianță. Mai întai trebuie să adreseze deschis comuniștilor propunerea să voteze candidatul Alianței la funcția de președinte, fiindcă va fi un răspuns negativ, propuneri similare trebuie făcute fiecărui deputat comunist în parte. Și abia la al treilea pas se va ajunge la soluţia de identificarea de către toate partidele parlamentare a unei candidaturi de consens. In altă ordine de idei, Negru scrie că Lupu trebuie să se împace cu faptul că nu are nicio șansă să devină președinte.
Petru Bogatu scrie că voiajul patriarhului Rusiei urmăreşte obiective politice de natură expansionistă. De aceea, prezenţa sa la Chişinău riscă să învrăjbească spiritele şi aşa dezbinate din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.
In Timpul, Constantin Tănase se întreabă și totodata întreabă și guvernanții, de ce rușii din Moldova nu vorbesc românește. Iar dacă nu sunt motivați, de ce nu sunt motivați?
Tot acolo George Damian continuă pe aceeași temă și răspunde la controversata intrebare: care limbă a apărut întâi, moldoveneasca sau româna? Moldovenizatorii pretind că scot la iveală un adevăr: acela că „limba română” apare ca denumire în secolul al XIX-lea. În România nimeni nu se teme de acest adevăr. O altă parte a adevărului mai este că prima limbă documentată este limba valahă.