De vorbă cu Ilie Sîrbu, un ministru al agriculturii bătut de secetă.
12 august 2001
Seceta, furturile de instalații de irigare și jocul de-a licitațiile.
Interviul săptămînii.
Moderator: Andrei Manolescu
Invitat: Ilie Sîrbu, ministrul agriculturii.
Europa Liberă: Domnule ministru, în fiecare primăvară sunt inundaţii, în fiecare vară e secetă. Acum se vorbeşte din nou de secetă. E serioasă această problemă ?
I. Sîrbu: „Nu, seceta a apărut in Dobrogea şi puţin în partea de sud a ţării, în judeţele Călăraşi, Ialomiţa. Celelalte au fost mai puţin afectate. În ţară, ştiţi situaţia: am avut chiar în unele locuri prea multă apă.”
Europa Liberă: Şi care culturi sunt afectate de această secetă?
I. Sîrbu: „Constanţa, care este judeţul cel mai afectat cam în proporţie de 70-80%, porumbul, floarea soarelui, soia, legumele, chiar şi fructele. dar mai sunt zone care pot fi salvate, dacă irigaţiile ar fi mers aşa cum noi am asigurat 110 mii de hectare, deci apa a ajuns pînă la tarla. Din motivele care deja sunt cunoscute, furturile acestea care sunt pe toate zonele, furturile de instalaţii...”
Europa Liberă: Furturile mai sunt şi acum, sau sunt cele care s-au făcut?
I. Sîrbu: „Sunt cele pe care le-am moştenit, dar sigur că din acest motiv am încercat o variantă să împrumutăm sau de la unele societăţi care nu mai au nevoie de aceste instalaţii şi toți au reacţionat prompt spunînd că au această rezervă că s-ar putea, dacă le împrumută să rămînă fără ele.”
Europa Liberă: La ora actuală, cam ce suprafaţă este irigată?
I. Sîrbu: „La nivel de ţară am asigurat pentru 900 de mii de hectare.”
Europa Liberă: Deci, 900 de mii de hectare, teoretic, de fapt.
I. Sîrbu: „Da. Nu. Apa e dusă, e pe canale, e pe conducte, deci poate fi luată oricînd. E pompată.”
Europa Liberă: Dar nu mai sunt instalaţiile...
I. Sîrbu: „Nu peste tot... Adică cam 70 % s-a irigat. Sunt zone care s-au irigat” (...)
Europa Liberă: În orice caz anul acesta nu se primeşte nici un ban din cîte înţeleg...
I. Sîrbu: „Banii pentru anul acesta şi chiar pentru anul trecut nu se pierd. Probabil că finanţările vor începe în luna ianuarie-februarie, poate chiar mai tîrziu fiindcă asta depinde de proiectele care vor fi prezentate, de modul în care ele vor fi selecţionate şi vor fi trecute la plată de catre cei de la Bruxelles. Si am lucrat foarte, foarte serios. Eu m-am ocupat personal, din punctul nostru de vedere şi eu sublinierea asta am făcut-o şi în întilnirea pe care am avut-o cu cei de la Bruxelles cînd i-am rugat să nu ne lase să credem că hazardul este un loz în plic.” (...)
Europa Liberă: Cum e regimul acestei insule (Insula Brăilei) de fapt ?
I. Sîrbu: „Un contract vechi pe care l-a avut de pe vremea lui Mureşan...; cînd noi am venit am făcut un program de redresare a insulei. Sigur că oamenii noştri pe care i-am numit nu s-au implicat aşa cum trebuia.”
Europa Liberă: De ce ? De ce nu s-au implicat ?
I. Sîrbu: „Nu ştiu... Fiindcă cunoaşteţi situaţia de la noi. Am schimbat un director, am pus alt director, pînă la urmă rezultatele au fost tot cele care erau şi înainte. Atunci am inundat şi am spus: bine, nu-l lucrează, ei o sa se ocupe de tot şi acuma se constată, după toate promisiunile făcute, după toate actele încheiate că acest domn vrea să repete figura de anul trecut. Am si scos insula mare (a Brailei), am scos-o şi pe la licitaţie.”
Europa Liberă: Dar probabil că vor participa şi ei la această licitaţie?
I. Sîrbu: „Nu. El nu mai are cum să participe şi nici în ceea ce înseamnă agricultură de stat în Romania, el nu va mai avea niciodată drept la vreo licitaţie. O să facem acum o evidenţă cu toţi cei care sunt într-o situaţie ca aceasta. Sunt un fel de „piraţi” care se mută dintr-un judeţ în altul. Anul ăsta înfiinţează culturi aicea, ia, pleacă, se duce în Maramures, face acelaşi lucru şi va trebui să scăpăm de ei. Si noi, ca administraţia domeniului de stat şi în special oamenii, proprietarii de pămînturi. Că şi ei sunt confruntaţi cu aceleaşi situaţii. Se duc, la început le promit arendă mare şi la final, dispar...”