S-a creat o nouă clasă de proprietari, alta decât cea interbelică, rămasă în continuare, marele perdant.
29 august 2001
Actualitatea. (Comentariu: Şerban Orescu)
Respectul proprietăţii.
Lipsa de respect pentru proprietatea privată își are rădăcinile în vechiul Partid Comunist răsturnat de la putere dar a cărui filozofie politică nu a dispărut cu totul după 1989.
În România, după răsturnarea comunismului a devenit evidentă mai întâi căutarea unui al treilea drum între comunism şi capitalism. Apoi a devenit sesizabilă dorinţa noului regim de a-şi crea cu timpul propria sa burghezie punând cât mai mult din proprietatea de stat la dispoziţia noilor guvernanţi, inclusiv prin vânzări oneroase.
Or în această schemă cu greu îşi mai găsea locul restituirea imobilelor… De aici declaraţia domnului Iliescu de anul trecut „că proprietatea este un moft”. De aici şi poziţia ostilă faţă de restituire a Partidului România Mare, al cărui preşedinte C.V.Tudor declara ieri despre legea 10 pe 2001 privind restituirea „această lege trebuie distrusă înainte ca ea să ne distrugă ca ţară”.
De aici şi strategia restituirii practicată până în prezent. Restituire minimă, pe cât posibil nu în natură, legi contradictorii, amestecul statutului în rezolvarea litigiilor, abuz de putere sub forma neexecutării hotărârilor judecătoreşti şi eventuala cedare, dar pas cu pas, sub presiunea unor imperative externe.
În ultimii ani însă, aceste imperative au devenit mai puternice. De unde şi o anumită schimbare de accent, dar tot pe fundalul luptei de clasă. […] Legea 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 constituie un progres parţial. Ea extinde restituirea şi la imobile cu altă destinaţie decât locuinţe, precum şi la foştii proprietari care nu mai posedă cetăţenia română. Noua lege permite şi atacare în justiţie a vânzării de către stat a bunurilor naţionalizate dacă a existat rea credinţă din partea cumpărătorului. Un progres legislativ, desigur. [...]
În prezent, circa 90 la sută din expropriaţi nu-şi vor relua imobilele pierdute. Ei vor primi poate, despăgubiri băneşti, în baza unei legi viitoare.
O categorie de îmbogăţiţi fără cauză a apărut din rândul demnitarilor, achizitori de bunuri expropriate. Pe ansamblu, proprietatea privată asupra imobilelor constituie la ora actuală circa 96 la sută din fondul de locuinţe. Ca urmare scopul politic al celor care au preluat puterea în decembrie 1989 a fost parţial atins: s-a creat o nouă clasă de proprietari, alta decât cea interbelică, rămasă în continuare, marele perdant.