În Moldova, oficial, nu există copii exploataţi

Atunci când dăm bani unor copii care cerşesc în stradă, mai rar ne gândim că, de fapt, perpetuăm situaţia lor dramatică de actori ai unui spectacol pus la cale de adulţii care îi exploatează. Privaţi de copilărie şi de drepturile fundamentale la educaţie, joacă şi odihnă, acestor copii li se îngrădeşte şansa unui viitor onest.

În Moldova, oficial, nu există copii exploataţi

În Moldova, oficial, nu există copii exploataţi

Date despre exploatarea copiilor, a muncii lor, cu scopul aparent binevoitor de a-i ajuta, nu figurează în sintezele oficiale din Republica Moldova. Mai mulţi experţii constată însă că, din cauza fenomenului migraţiei, o bună parte dintre copii au fost împovăraţi cu treburi gospodăreşti, în detrimentul timpului pentru joacă, iar uneori şi pentru şcoală. Cei mai mulţi copii lucrează cu ziua sau sunt racolaţi de reţele de traficanţi şi duşi să muncească în alte localităţi, spune Tatiana Catană, avocat la Organizaţia Intenţională pentru Migraţie, care apără interesele mai multor minori exploatați prin muncă, precizând că de multe ori sunt exploataţii copii cu retard mintal, care nu se pot apăra:

Tatiana Catană: „Dacă mă duc acum într-o localitate rurală şi mă uit aşa pe dealuri , găsesc 3-4 cazuri, copii care muncesc. Aici rolul poliţiei şi a organelor de drept să instrumenteze corect şi să probeze faptele este foarte important. Dacă ei nu probează, n-or să-l califice, or să intervină numai nişte relaţii civile. Traficanţii formează grupuri, brigăzi şi-i duc la muncă în alte localităţi. Într-un caz ei racolau oameni din Floreşti şi Teleneşti, doi erau minori cu retard mintal, unul din ei nu vorbea de loc, nici n-a putut să dea explicaţii la politie”.
Tatiana Catană spune că în situaţia creată o parte din vină revine Inspecţiei Muncii, Poliţiei şi administraţiei publice locale, care nu informează suficient oamenii despre drepturi , dar şi despre obligaţiuni în raport cu minorii:

Tatiana Catană: „Eu aşi vedea mai degrabă lipsa implicării Inspecţiei Muncii, cât de clar este pentru oamenii de la ţară că ei nu trebuie să implice copii la munci grele, care sunt acele munci grele interzise copiilor. De exemplu hambarele cu grâu sunt interzice pentru implicarea minorilor la muncă, fiindcă au fost cazuri în care copilul s-a asfixiat în grâu. Copilul a vrut să facă bani, iar omul respective a vrut ca cineva să-l ajute, el a luat copilul , dar n-a ştiut nu se poate. Acele standarde nu sunt relatate în presă şi oamenii de la ţară nu le cunosc. Acesta este un gol al Inspecţiei Muncii, după care şi al Poliţiei. Nu se implică Inspecţia Muncii, după care şi Poliţia nu se pricepe. El nu-şi dă seama că acel copil de 11 ani care lucrează cu sapa, deja este o formă de exploatare a copilului. Copilul până la 14 - 16 ani nu poate fi implicat în asemenea munci. Dar din cauză că nu se cunosc lucrurile, nici nu se identifică. În localităţile rurale nu se duce munca de îndrumare, de învăţare a drepturilor, de a se apăra…”

De cealaltă parte, Inspecţia Muncii se apără şi spune că anual se fac multe instruiri atât la întreprinderi de stat, cât şi în gospodăriile agricole privind normele de încadrare în muncă a minorilor, însă este greu să verifici copiii care lucrează cu ziua, în gospodăriile particulare, deoarece legislaţia, deocamdată, nu reglementează această formă a muncii. Cele mai multe cazuri de implicare a minorilor la munci grele investigate de inspectorii muncii ţin de angajarea lor la diferite întreprinderi şi neplata salariilor, spune Inspectorul Principal de Stat Dumitru Stăvilă: „Încălcările ce ţin de minori sunt legate de salariu, pe minori îi mai uşor să-I amăgeşti. Inspectorii muncii în cadrul controalelor verifică dacă la întreprindere sunt persoane până la 18 ani şi dacă în cazurile respective se respect legislaţia. Minorii de la 15 la 16 ani trebuie să fie angajaţi numai cu acordul părinţilor, tutorelui sau a reprezentantului sau legal. De la 16 ani pana la 18 persoanele sunt în drept să se angajeze singure, însă în toate cazurile angajatorul trebuie să respecte legislaţia: minorii trebuie să lucreze cu timp redus, de la 15 la 16 ani – 24 de ore pe săptămână , minorii nu pot fi angajaţi la muncă noaptea şi nu pot fi trimişi în deplasare. În cazul persoanelor minore angajatorul nu este în drept să impună termenul de probă”.

Chiar dacă legislaţia prevede sancţiuni aspre pentru încălcarea legislaţiei cu privire la munca minorilor, de la începutul anului, Inspecţia Muncii a emis peste 300 de prescripţii administrative patronilor care nu au respectat legea. Din nou Dumitru Stăvilă: „Sancţiunile în privinţa încălcării legislaţiei muncii este mai aspră în cazul angajării minorilor, decât în cazul angajării adulţilor. Pedeapsa se aplică instituţiei şi patronului. În cazul în care se încalcă legea în raport cu minorii, faţă de persoana cu funcţie de răspundere se aplică amendă de la 2400 la 3600 de lei , în toate cazurile...”

Raportul UNICEF „Situaţia copiilor lumii 2011”, arată că în R. Moldova mai mult de 400 mii de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, ceea ce reprezintă 16,3% din numărul total al copiilor, sunt implicaţi în munci grele. Majoritatea dintre ei sunt din mediul rural, lucrând în agricultură sau ajutându-şi părinţii în diverse munci. 2 din 3 copii implicaţi la munci grele sunt băieţi.