„Prost dotate, organele ce combat crimele cibernetice recunosc că ţin cu greu pasul hackerilor”
Azi şi mîine experţi din ţările Parteneriatului Estic participă la Chişinău la întrunire în care dezbat tema combaterii aşa-numitelor crime cibernetice. Uniunea Europeană şi Consiliul Europei vor acorda în 2 ani jumătate peste 700.000 de euro celor 6 state foste sovietice pentru ca acestea să colaboreze mai strîns pe acest făgaş. Cum stă la acest capitol Moldova a căutat să afle Lucia Diaconu de la cîţiva participanţi la seminarul regional.
Moldova şi criminalitatea cibernetică
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova şi criminalitatea cibernetică
Nimeni nu mai contestă schimbarea benefică cauzată de informatizarea vieţii. Dovezile ne stau la îndemînă: fie că e vorba de depunerea declaraţiei de venit la Inspectoratul Fiscal de Stat deschizînd doar o pagină pe Internet, fie că despre comunicarea la distanţă cu cei dragi stînd în faţa unui computer. Numai că odată cu dezvoltarea tehnologiilor s-au răspîndit şi infracţiunile comise cu ajutorul sistemelor informatice, aşa-numitele crime cibernetice. Cu diferenţa că, spre deosebire de ţările care sînt înainte la tehnologii informaţionale, dar şi la măsuri de protecţie a bazelor de date, în Moldova, şi instituţiile, şi cetăţenii sînt mult mai vulnerabili, sînt nevoite să recunoască autorităţile.
Prost dotate, organele abilitate să lupte cu crimele cibernetice recunosc că ţin cu greu pasul hackerilor, cum sînt numiţi piraţii de pe Internet, care avansează odată cu tehnologiile, declară şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii Veaceslav Soltan:
„Tehnologiile avansează şi ei nu stau pe loc, atacatorii avansează şi ei de rînd cu dezvoltarea sistemelor de telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale şi de aceea trebuie să avanseze şi organele de urmărire penală şi specialiştii în domeniul dat, şi experţii ca să mergem într-un pas cu infractorii.”
Europa Liberă: Decalajul este mare, cum apreciaţi Dvs. din interior?
Veaceslav Soltan: „Da, decalajul este mare. Şi nivelul de pregătire profesională dintre atacatori sau infractori şi organele care investighează este considerabil. Dar să sperăm că va fi un suport atît din partea Consiliului Europei cît şi din partea altor ţări care ne vor pregăti în domeniul de investigare a crimelor cibernetice.”
Pe de altă parte, chiar dacă s-au făcut deja primii paşi şi statul a înfiinţat un Centru pentru protecţia datelor cu caracter personal acum cîţiva ani, deocamdată nu se poate spune că datele confidenţiale ale moldovenilor sînt la adăpost de cei rău-intenţionaţi. Este constatarea pe care a făcut-o pentru Europa Liberă Victor Morari, şeful Direcţiei de evidenţă şi control a deţinătorilor de date cu caracter personal a Centrului sus-menţionat.
Victor Morari: „În Moldova noi sîntem pe cale de început al formării unui nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal. Activităţile iniţiale sînt derulate însă ele nu au atins momentul cînd cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv cetăţenii din afara Republicii Moldova întrucît este vorba şi de protecţia datelor cu caracter personal a cetăţenilor străini ce se află în ţară, cînd o să fie recunoscut nivelul adecvat de instituţiile europene în Republica Moldova atunci o să putem vorbi că noi am ajuns la momentul cela cînd asigurăm protecţia datelor cu caracter personal. Este un domeniu nou, necesită lucru şi iar lucru.”
Pentru că intervenţiile criminale în domeniul informaticii dau tot mai multă bătaie de cap iar protecţia datelor cu caracter personal se regăseşte în planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, autorităţile intenţionează să treacă pe lista de priorităţi statale combaterea infracţionalităţii cibernetice şi să înfiinţeze, pînă la sfîrşitul acestui an, încă un centru, care să investigheze anume aceste crime.