În 2010, administraţia de la Tiraspol a dat în căutare peste 400 de tineri pentru aşa-numita eschivare de la serviciul militar.
În fiecare an, structurile neconstituţionale din stînga Nistrului înrolează forţat în rîndurile armatei nerecunoscutului stat transnistrean în jur de 2500 de tineri care îşi au domiciliul în regiunea răsăriteană a Republicii Moldova. Organizaţia pentru drepturile omului Promo-lex se arată îngrijorată că în ultima vreme Tiraspolul a înăsprit metodele de racolare, iar recruţii sînt în continuare neprotejaţi de autorităţile moldovene. Relatează Lucia Diaconu.
Alternativa tinerilor transnistreni: fugari sau recruţi într-o armată ilegală
Your browser doesn’t support HTML5
Alternativa tinerilor transnistreni: fugari sau recruţi într-o armată ilegală
Pe parcursul unui singur an 2010 autorităţile de la Tiraspol au dat în căutare peste 400 de tineri pentru aşa-numita eschivare de la serviciul militar. Cea mai mare parte din persoanele căutate sînt studenţi care-şi fac studiile la instituţiile de învăţămînt de pe malul drept al Nistrului. Aceste date au fost prezentate de organizaţia Promo-lex care monitorizează drepturile omului în Transnistria. Juristul organizaţiei Alexandru Zubco spune că acestora nu le rămîne altceva să facă decît să renunţe la viza de reşedinţă din regiune sau să accepte situaţia de fugari căutaţi de comisariatul militar de la Tiraspol.
Alexandru Zubco: „Vă închipuiţi care este situaţia lor: deci pînă cînd stau în Chişinău la o gazdă, la un cămin – ei se simt în siguranţă. În momentul în care ei revin în regiune ei automat sînt depistaţi şi avizaţi că trebuie să îndeplinească serviciul militar. Ei nu pot să se întoarcă la domiciliu, nu poate să se întoarcă la părinţi sau dacă vin la părinţi ei sînt înrolaţi. Pe urmă, părinţilor peste două săptămîni li se comunică că fiul dvoastră este într-o unitate militară, îndeplineşte serviciul militar al republicii transnistrene şi cu asta se termină.”
Promo-lex se ocupă doar de cîteva plîngeri primite de la recruţi sau de la părinţii acestora. Majoritatea tinerilor evită să ceară ajutor, dîndu-şi seamă că nu au cum să obţină protecţia organelor legale moldoveneşti întrucît acestea nu controlează teritoriul din stînga Nistrului. L-am întrebat pe Alexandru Zubco ce ar putea totuşi face autorităţile pentru ei şi nu fac?
Alexandru Zubco: „O primă recomandare aşa mai simplă ar fi ca autorităţile constituţionale să-i ia în evidenţă pe tinerii recruţi la împlinirea vîrstei de 16 ani la centrele militare ale autorităţilor constituţionale în localităţile limitrofe. Ar fi un prim pas pentru că el ar prezenta în cazul în care este citat la centrele militare din regiunea transnistreană el prezintă livretul că el este luat la evidenţă deja în Republica Moldova.”
Colonelul Vitalie Beşleagă, şeful Centrului de gestionare a resurselor al Ministerului Apărării spune că primii paşi deja s-au făcut şi au dat şi rezultate: anul trecut 54 de tineri din Transnistria şi-au satisfăcut serviciul militar pe malul drept al Nistrului.
Problema ar fi că majoritatea tinerilor transnistreni nici nu bănuiesc că ar putea recurge la asta, pentru că nu sînt chemaţi să facă armată ca cei din partea dreaptă.
Reprezentantul armatei recunoaşte că ar trebui să se facă mai mult pentru informarea tinerilor şi familiilor lor, dar în acelaşi timp îşi exprimă şi unele temeri.
Vitalie Beşleagă: „Dacă se merge să se facă unele facilităţi este şi o logică că cineva ar putea beneficia de acestea ca să nu facă serviciul.”
Chiar dacă recrutarea în armata Moldovei ar fi o soluţie mai la îndemîna autorităţilor, soluţia aceasta nu îi protejează pe tineri de pretenţiile nerecunoscutelor autorităţi transnistiene, spun experţii de la Promo-lex care aduc aminte că în regiune domnesc alte legi.
Situaţia s-ar rezolva definitiv numai odată cu soluţionarea diferendului transnistrean, recunoaşte şi membrul Comisiei parlamentare pentru securitate Vlad Lupan. Dar cum pînă acolo este un drum lung, autorităţile ar putea cel puţin să iniţieze tragerea la răspundere a celor care dispun recrutarea cetăţenilor moldoveni, consideră deputatul liberal.
Vlad Lupan: „Dacă noi am face lucrul ăsta, pîrghii ar exista pentru că la urma urmei persoana poate fi judecată şi in absentia în primul rînd şi în al doilea rînd pot fi trimise datele şi în Interpol. Şi atunci va putea să aibă mari dificultăţi cel puţin dacă va dori să părăsească regiunea. Sigur că noi nu controlăm regiunea dar cel puţin putem să le creem suficiente probleme cînd şi ei ne creează atîtea nouă. Altceva este de ce nu se întîmplă acest lucru.”
Mai multe cazuri de încălcare a drepturilor recruţilor înrolaţi în armata republicii nerecunoscute nistrene au ajuns la Curtea Europeană de la Strasbourg, a anunţat azi organizaţia Promo-lex. Numai că, e puţin probabil ca foarte posibila condamnare a recrutării abuzive să descurajeze autorităţile transnistriene.