Impresii culese la o expoziţie de fotografii organizată la Centrul american de resurse din Chişinău.
La Chişinău, la Centrul american de resurse a fost inaugurată o expoziţie cu fotografii făcute la New York imediat după atacul terorist de pe 11 septembrie 2001. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu câţiva invitaţi despre semnificaţia atacurilor. Primul interlocutor, fostul ministru al apărării Valeriu Pleşca:
O expoziţie de fotografii la Centrul american de resurse
Your browser doesn’t support HTML5
O expoziţie de fotografii la Centrul american de resurse
Valeriu Pleşca: „Chiar a doua zi, în 12 septembrie, feciorul meu Alexandru avea bilet la avion pentru a pleca în Statele Unite ca student la primul an la universitate în Pennsylvania. Respectiv, starea psihică şi morală a mea, a familiei mele a fost deosebită. În acea perioadă de timp lucrurile au început să fie privite puţin altfel de factorii de decizie din întreaga lume. Acum ni se creează aşa o impresie că unele lucruri s-au dat uitării, riscurile şi pericolele care există nu numai de caracter curat militar, dar şi de altă natură în vâltoarea evenimentelor rămân în planul din spate.”
Europa Liberă: Adică lumea e mai nepăsătoare?
Valeriu Pleşca: „Mai nepăsătoare, cu gândurile la ziua de astăzi, cu problemele care pentru mulţi dintre noi par să fie prea importante. În realitate omenirea, părerea mea, merge pe un vector care pune în pericol viitorul. În special Republica Moldova – lipsa unor strategii durabile, clasa politică care din păcate nu realizează programele şi promisiunile, cetăţenii care au pierdut încrederea în statul Republica Moldova. Iată aici sunt riscurile şi pericolele pentru naţiunea, pentru poporul nostru, pentru viitorul ţării noastre.”
Fostul ministru al apărării Valeriu Pleşca nu este singurul care crede că lumea nu este mai sigură, la 10 ani de la atacurile teroriste. Profesoara Daniela Munca a vizitat memorialul din New York:
Daniela Munca: „Eu am avut ocazia de fapt să merg la Muzeul Ground Zero din New-York. A fost un moment de contemplare. Şi fiecare dintre noi, probabil, a tras o concluzie personală în legătură cu acest eveniment. Şi este un motiv de a ne aminti cât de important este faptul că trăim într-o lume în care este pace, într-o lume în care suntem sănătoşi şi într-o lume în care putem să ne mişcăm înainte, putem să vorbim liber, putem să călătorim, putem să facem cunoştinţă cu alte naţionalităţi.”
Europa Liberă: Lumea a devenit mai sigură? Mai nesigură după 11 septembrie?
Daniela Munca: „Probabil mai nesigură în multe privinţe. Dar am citit un articol undeva, în New York Times imediat după eveniment, că s-a mărit brusc numărul de căsătorii în Statele Unite. Pentru că lumea şi-a dat seama că viaţa poate fi scurtă, trebuie să ne trăim viaţa la maxim, pentru că nu se ştie ce se poate întâmpla mîine. Să zic eu că este o combinaţie dintre a fi un pic mai nesigur şi în acelaşi timp un moment în care poate ne dă forţă, ne dă încredere, şi de ce nu, ne face din nou să apreciem deja, lucrurile frumoase din viaţă.”
Daniela Munca vorbeşte de mai multe căsătorii. Pentru studentul Daniel Voda, lecţia atacurilor din 9 septembrie, este mai multă coeziune între oameni, nu numai la greu:
Daniel Vodă: „Omenirea cu siguranţă a învăţat o lecţie la 11 septembrie şi anume coeziunea. Între naţiunile lumii trebuie să existe o unitate. Aşa este poate filozofia omului, aşa este genetica sa, că omul se uneşte cu alţi semeni ai săi doar atunci când este în pericol. Naţiunile lumii, indiferent că erau din America de Nord, America de Sud, Africa, Europa, Australia sau Asia s-au unit într-o luptă comună împotriva terorismului. O luptă care, cu părere de rău, nu s-a finalizat până astăzi, o luptă care până acum continuă prin investiţii de bani, resurse umane, oameni care mor zilnic pentru distrugerea acestui putem spune chiar cu siguranţă rău al omenirii. Căci terorismul până la urmă asta este. Lecţia asta noi am învăţat-o. Şi atunci când înveţi
o lecţie de acest gen, întorci pagina neagră. Ea rămâne în cartea umanităţii, dar pagina a fost întoarsă. Şi urmează ca generaţiile care vin, urmează ca umanitatea să realizeze, nu ştiu, este un scop poate utopic de pace, un scop utopic de cooperare. Dar totuşi trebuie să tindem spre acea coeziune mondială. Nu doar în faţa pericolului, pe care l-a demonstrat 11 septembrie 2001, dar şi prin acţiunile noastre de zi cu zi.”