Moldova – beneficiar sau prestator de securitate europeană?

Arcadie Barbăroşie: „Pentru duşmanii aderării la NATO, integrarea europeană este mult mai periculoasă.”

Politica moldovenească de securitate şi apărare suferă de un management prost şi nu are bani. Iată de ce câţiva experţi de la Institutul de Politici Publice în colaborare cu un expert francez spun că Moldova nu este în stare deocamdată să participe activ la Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene. Paul Hodorogea a fost la prezentarea studiului şi s-a interesat şi de soarta neutralităţii Republicii Moldova.


Moldova – beneficiar sau prestator de securitate europeană?

Your browser doesn’t support HTML5

Moldova – beneficiar sau prestator de securitate europeană?




Polina Panainte
Cercetătoare la Institutul de Politici Publice (IPP), Polina Panainte, este de părere că procesul de integrare europeană a Republicii Moldova a atins un grad de complexitate ce impune o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană în domeniul securităţii şi apărării:

„Logica este simpla. Oferind suport UE, Moldova poate miza pe suport reciproc din partea statelor membre. Noi nu putem cere partenerilor europeni sa ne protejeze de ameninţări, sa ne asigure securitatea, fara ca noi sa contribuim acest lucru. Ar fi bine sa devenim din beneficiari ai securitatii europene in prestatori.”

Ceea ce pare simplu la prima vedere, in realitate este mai complicat, constată directorul de programe la acelaşi institut, Iurie Pîntea. În Republica Moldova de câţiva ani nu are cine se ocupa de domeniul securităţii şi apărării:

„Instituţia Preşedintelui Republicii Moldova in perioada acestor 2 ani a fost o institutie nefuncţională. Insasi faptul ca Strategia Securitatii Nationale nu a fost prezentată de Preşedinte ci de MAE, demonstreaza faptul că Preşedinţia se afla într-o profunda criza constitutională. Iar conform Constitutiei, Preşedintele are aceste atributii, el este garantul suveranitatii si integritatii.”

Expertul în probleme de securitate Viorel Cibotaru, a declarat in cadrul discuţiilor ca un impediment mare in calea participarii Moldovei la activităţi ce derivă din Politica de Securitate şi Apărare a UE este regiunea transnistreană, care, spune el, este sursa a jumătate din ameninţările asupra securităţii naţionale.

L-am intrebat şi pe Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al IPP, daca neutralitatea stabilită constituţional ar putea împiedica Moldova să participe la misiuni civile sau militare iniţiate de UE:

Arcadie Barbăroşie
„Asta nu inseamna sa participi in razboi de partea unor sau altor ţări. Dar in situatii de criza, forţele militare sau politia unor tari, inclusiv neutre pot participa. Pentru duşmanii aderarii la NATO integrarea europeana este mult mai periculoasă decât aderarea la NATO. Integrandu-ne in UE, ne integram si in politica comuna de securitate si apărare europeană, care, dupa mine, în fond va evolua într-o construcție euro-NATO.”

Expertul francez independent Damien Helly, care a elaborat studiul împreună cu experții de la Institutul de Politici Publice, a punctat câţiva paşi pe care i-ar putea întreprinde Moldova la începutul acestui proces.

Primul pas este sa se ţină cont că Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE garantează ajutor reciproc între statele membre şi un succes în această privinţă ar aduce Moldova mai aproape de Europa. Expertul Helly mai recomandă o colaborare mai strânsă cu ambasadele statelor europene în Moldova, prin ele să trimită macar 3-4 persoane la sesiuni de antrenament şi seminare.

Este important, spune expertul francez, să se înceapă de la ceva, de la paşi mici. Tot el dă exemplul Austriei, care fiind ţară neutra, participa activ la misiunile europene cu caracter militar.