La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă şi martorii evenimentelor din 11 septembrie 2001.
Unii experţi consideră că în anii trecuţi de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 Washingtonul şi-ar fi pierdut din prestigiul şi influenţa globală. Alţii insistă însă că Statele Unite ale Americii au în continuare cea mai mare economie din lume. Publicaţia britanică The Telegraph notează că cele căutate cuvinte după atacuri au fost Nostradamus, CNN, World Trade Center şi Osama bin Laden.
Ce-şi mai amintesc moldovenii despre acele sângeroase atacuri?
La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă şi cu martorii atacurilor teroriste din 09/11/2001
Your browser doesn’t support HTML5
*
Europa Liberă: La cei 10 ani de la atacul asupra Turnurilor-Gemene rămân multe întrebări, la care încă nu s-a găsit răspuns. Sunt şi detalii ce rămân necunoscute pentru marea majoritate a populaţiei. Publicaţia britanică The Telegraph a alcătuit o listă cu efectele mai puţin ştiute ale sângeroaselor atacuri. Peste trei mii de copii din Statele Unite şi-au pierdut cel puţin un părinte în urma atacurilor teroriste din septembrie 2001. Cu o cincime a crescut numărul celor care în zilele de după atac au mers la biserică. Pompierii care au lucrat la locul prăbuşirii Turnurilor Gemene au avut nevoie de o sută de a stinge toate incendiile, iar doar 291 de cadavre au fost recuperate intacte de la Ground Zero. 11 septembrie 2001 a lăsat răni adânci în sufletele multor americani, dar nu numai. Moldoveanul Vadim Brînzan, care locuia şi mai locuieşte la New York îşi aminteşte cu groază de momentele când a văzut moartea cu ochii. El a povestit Europei Libere despre infernul prin care a trecut în acea zi de septembrie.
Vadim Brînzan: „Eram proaspăt absolvent al şcolii de business a şcolii Harvard, care abia obţinusem o poziţie de asociat la Merry Lynch, una din cele mai mari bănci investiţionale de pe World Street şi era practic a doua zi de lucru la Merry Lynch. Era o zi de frumoasă, de toamnă, cu mult soare. Am mers la serviciu. Clădirea noastră unde noi ne aflam mai mulţi asociaţi, care abia începusem lucru la Merry Lynch, se afla chiar vis-a-vis de clădirea de Turnul de Nord de la World Trade Center. Şi ne aflam cu toţii la etajul 28, ultimul etaj, în trening, atunci când toate aceste evenimente au avut loc. Şi de aceea îmi amintesc foarte bine totul ce am văzut, am fost martor ocular. Deci noi ne aflam în training, eram cu un alt asociat, care ne ducea o lecţie şi la un moment dat am auzit o explozie puternică. Aceasta a fost prima lovitură dată turnului de Sud. Atunci profesorul şi-a întrerupt lecţia, a zis că sunetul acesta îi aminteşte de o explozie, care a avut loc în acelaşi turn în 1993, cineva a mai încercat să arunce în aer turnul de Sud în 1993. A zis că are amintiri neplăcute şi şi-a luat
conspectul şi a plecat. Şi am rămas noi, proaspeţi asociaţi ai lui Merrill Lynch, aşteptând următorul lector să vină şi să ne citească altă lecţie. Şi în acelaşi timp am văzut multă poliţie, pompieri, care au venit la faţa locului şi au început să investigheze cazul. Deci, era multă lume, era învălmăşeală mare, am văzut cum arde turnul. La momentul cela nu prea era clar ce s-a întâmplat. Spuneau oamenii că a lovit un avion, nu prea era clar, nu se vedea totul. Era practic un nor negru. Am stat în clădire, nu ni s-a permis să plecăm, şi am stat acolo. Şi practic am fost martorul ocular al celei de-a doua lovituri – cum al doilea avion a lovit turnul, cum oamenii săreau de pe geamuri, cum cădeau cioburi de sticlă şi omorau oamenii care erau la sol ş.a.m.d. Şi la un moment dat am primit instrucţiuni să plecăm. Când am coborât cele 28 de etaje, am ieşit în piaţă afară, chiar la colţ cu Turnul de Nord, în momentul când am ieşit afara, peste un minut-două turnul s-a prăbuşit. În piaţa ceea se aflau probabil vreo 10 mii de oameni, poate chiar mai mulţi. Şi la un moment dat am observat cum turnul s-a lăsat aşa pe o parte, am avut senzaţia că practic aici e sfârşitul. S-a ridicat un nor mare de praf, pe care îl arată la televizor tot timpul.”
Europa Liberă: Ai văzut moartea cu ochii tăi. Pe de altă parte totuşi eşti un norocos, se poate spune că te-ai născut în cămaşă, fiind ocrotit de toată primejdia.
Vadim Brînzan: „Într-adevăr sunt absolut de acord că m-am născut din nou la 11 septembrie. O zi care a avut un impact foarte mare asupra vieţii personale şi a carierei. Şi nu numai asupra mea, ci asupra tuturor celor care au fost la faţa locului şi a tuturor oamenilor din Statele Unite şi din întreaga lume, aş spune.”
Europa Liberă: Cine a fost prima persoană căreia i-ai povestit despre ceea ce ai văzut atunci?
Vadim Brînzan: „Am încercat să telefonez soţiei, care se afla cu fiica noastră. Am sunat, n-am putu răzbate. Şi am telefonat acasă părinţilor, de la automat.”
*
Europa Liberă: De la New-York, mărturiile lui Vadim Brînzan, care cu 10 ani în urmă se afla în imediata apropiere a Turnurilor Gemene de la World Trade Center. Iar după atentate, mama sa aştepta la Chişinău cu inima strânsă veşti despre fiul ei. Ce-şi mai aminteşte mama lui Vadim, doamna Nadejda Brînzan, despre acea zi de 11 septembrie 2001?
Nadejda Brînzan: „Pentru noi a fost o zi extrem de grea. Stăteam acasă şi am deschis televizorul şi deodată am văzut turnurile şi avioanele care s-au lovit, şi foc, şi fum. O tragedie. Şi pe loc, iată vorbesc şi am emoţii. Mi s-a făcut atât de rău, fiindcă eu ştiam că alături este copilul meu, şi vedeam cum oamenii aleargă. Şi mi s-a făcut tare rău şi am căutat pastile. Soţul meu privea şi el şi la bucătărie, dar tăcea, vedea, nu vroia să-mi spună. Şi în momentul ăsta sună telefonul, o voce de bărbat şi îmi spune: „Doamnă Brînzan, eu vă sun din numele lui Vadim să vă spun că la el totul e normal. Şi eu am început să-i mulţumesc şi am început să plâng şi nici n-am mai putut să întreb cine-i, ca să aflu pe urmă că ăsta era nănaşul unui lucrător de la Ambasadă, care era coleg de facultate cu feciorul nostru şi a rugat să facă legătură cu noi să ne transmită, fiindcă telefoanele în zona ceea nu mai funcţionau. În acel an, în luna mai feciorul nostru a absolvit şcoala business Harvard şi am fost invitaţi la balul de absolvire. Am făcut o vizită prin mai multe state ale Americii, inclusiv la World Street, la Turnul gemene, ne-am
ridicat până la etajul 107 eu personal, am privit panorama extraordinară, statuia Libertăţii. Şi alături exact de blocurile astea, că acolo în New York casă lângă casă este, era sediul unde feciorul nostru urma să fie angajat la serviciu. Peste câţiva ani, când am mai vizitat odată Statele Unite, ne-am întors de la premiera filmului „Patimile lui Hristos” şi am încercat să vorbim despre suferinţele pe care le-a trăit şi oamenii care au trecut prin calvarul din 11 septembrie din 2001. Şi el a început să-mi povestească, pe urmă am văzut că nu mai poate.”
Europa Liberă: Vadim?
Nadejda Brînzan: „Da. N-a putut să-mi povestească. Încă trăia sub stresul, sub emoţiile celea atât de puternice şi tragice.”
Europa Liberă: S-a schimbat lumea după acele atentate tragice?
Nadejda Brînzan: „A afectat întreaga lume. S-a schimbat întreaga lume. De atâta a înţeles întreaga lume e atât de vulnerabilă, că nimic nu este stabil şi că toată lumea trebuie să se unească eforturile împotriva terorismului şi a răului în genere. Nu cred că este vorba de religie, este vorba de conflicte de interese, de putere. De putere economică şi putere politică. Dar de fapt puterea politică o domină pe cea economică.”
Europa Liberă: Uciderea lui Osama bin Laden credeţi că a schimbat destinul Americii?
Nadejda Brînzan: „Nu cred că a schimbat destinul Americii, dar lichidarea asemeni terorişti, de-acum văd că câţiva, şi al treilea a fost arestat, pur şi simplu, slăbeşte organizaţia asta, Al-Qaeda. Organizaţiile astea teroriste ele se ţin tot pe lideri şi pe bani. Lumea trebuie să se gândească nu numai la bunurile materiale, dar să-şi concentreze eforturile pentru credinţă, pentru iubire şi pentru bine.”
*
Europa Liberă: Europa Liberă i-a solicitat să transmită corect semnificaţia evenimentelor de atunci şi ambasadorului Ion Botnaru. În 2001 el era reprezentantul permanent al Republicii Moldova pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, astăzi înalt funcţionar în cadrul aceleiași organizaţii ONU.
Ion Botnaru: „Chiar din oficiu am auzit un sunet de avion extrem de puternic. Nu era practica existentă ca avioanele atât de mari să circule chiar de-asupra Manhattan-ului şi niciodată la o înălţime atât de joasă. Un avion s-a ciocnit în primul turn. Bineînţeles că nimeni nu a considerat la acel moment că ăsta este un atac terorist. Imediat am contactat Organizaţia Naţiunilor Unite, secretariatul. Ni s-a spus că ONU mai mult posibil de asemenea se află printre ţintele teroriştilor. Şi aşa a început o nouă etapă aş zice în istoria Statelor Unite, o nouă etapă în general în relaţiile internaţionale. Că acesta a fost un şoc, că nimeni nu a fost pregătit pentru o asemenea situaţie. Asta a confirmat-o şi preşedintele Bush – nici Statele Unite, nici întreaga comunitate internaţională nu era pregătită pentru un astfel de atac.”
Europa Liberă: Dacă e să-l cităm pe fostul preşedinte american de atunci – George Bush, el spunea că atacul terorist din 11 septembrie a schimbat soarta lumii. Cum a schimbat-o?
Ion Botnaru: „A fost un nivel de solidaritate internaţională nemaivăzut. Este binecunoscut că majoritatea liderilor principalelor state mari şi mici au telefonat conducerea Statelor Unite. Un nivel de înţelegere, fie în Consiliul de securitate, fie în Adunarea generală. Nu voi uita niciodată prima şedinţă a sesiunii, cu participarea primarul New Yorkului, unde întreaga Adunare generală a aplaudat eforturile depuse de conducerea oraşului pentru a soluţiona problemele. Pentru că mai târziu, în câteva zile Consiliul de securitate să adopte istorica rezoluţie 13/73, conform căreia toate statele membre erau obligate să raporteze Consiliului de securitate despre măsurile luate vis-a-vis de preîntâmpinarea tuturor actelor teroriste posibile în viitor şi dacă Noile State Independente, printre care şi Republica Moldova, nu dispuneau de aceste forţe, li se propunea ajutor. Desigur acest eveniment tragic a schimbat lumea, a schimbat Statele Unite ale Americii de acum 10 ani. Au dispărut, probabil, nu pentru totdeauna, sper, acele condiţii extrem de favorabile, când puteai să ajungi la aeroporturi doar cu cinci minute înainte de decolare, să treci direct spre avion şi nici să nu-ţi treacă prin cap că trebuia să treci printre atâtea regimuri de securitate cum este astăzi. Nemaivorbind de amprente, toate măsurile de securitate, noi sisteme. Înşişi măsurile drastice, care au fost luate ca parte componentă a luptei contra terorismului. Comunitatea statelor democratice a reuşit un lucru extrem de important
Şeful pompierilor din New York, Tom Currao, înalţă steagul Statelor Unite la Memorialul 9/11, 9 septembrie 2011
şi anume a reuşit să menţină acele norme democratice, acele regimuri democratice. Nu s-au dat pradă repulsiei de la început, de a pedepsi cu orice preţ, de a introduce măsuri nedemocratice, de a limita regimul de imigrare, de a introduce regimuri drastice de vize, etc. Deci, parţial unele măsuri au fost introduse, dar ele au fost temporare şi astăzi întreaga lume, întreaga comunitate a ţărilor democratice continuă să se dezvolte, continue să facă faţă acelor probleme extrem de grele financiare, care eu consider că îşi au începutul de asemeni în acele zile cu soare aici, la New York, pe data de 11 septembrie 2001.”
*
Europa Liberă: Despre ziua de care a îndoliat America îşi aminteşte şi Valentin Dulce, un alt moldovean, stabilit cu traiul de mai mulţi ani la New York.
Valentin Dulce: „Îmi amintesc că în ziua în care s-a produs atacul asupra Gemenilor unul dintre prietenii mei americani, pe care între timp mi-l făcusem aici la New York, mi-a spus o vorbă, zice: să ştii că începând cu ziua de astăzi America se va schimba, noi vom avea o altă Americă. Nu l-am crezut atunci, dar pe parcursul anilor am fost nevoit să-i dau crezare. Da, într-adevăr s-a schimbat câte ceva în viaţa Americii. Dar un lucru a rămas neschimbat: patriotismul americanilor, dragostea de ţară pe care o au şi crezul în viitor, în perspectivă.”
Europa Liberă: A fost şi acest anunţ despre moartea liderului reţelei teroriste, Al-Qaeda, eveniment care a scos sute de americani pe străzile şi din Washington, şi din alte oraşe americane.
Valentin Dulce: „Ai sentimentul că s-a produs o echitate, că cei care s-au făcut vinovaţi de moartea atâtor mii de oameni aici în New York au fost pedepsiţi, şi-au găsit pedeapsa. În rest, o vădită bucurie şi un sentiment aşa, care ar creşte inima de bucurie nu, nu prea se simte. Ziceam că americanii sunt foarte patrioţi, îşi iubesc patria, găsesc motive pentru a-şi demonstra măreţia, dar nu este într-o atmosferă aşa, ca să afecteze cumva pe celelalte popoare ale lumii.”
Europa Liberă: De fapt, cel mai grav atac terorist a fost lansat pe pământ american.
Valentin Dulce: „Aşa este, aşa este.”
Europa Liberă: De ce America trebuia să fie ţinta atacurilor?
Fostul lider al reţelei teroriste al-Qaeda, Osama bin Laden, urmărindu-se la televizor, în ultima sa ascunzătoare din Pakistan înainte de a fi ucis
Valentin Dulce: „Probabil politica dusă de guvernele americane pe parcursul anilor cumva a deranjat lumea musulmană, fundamentalismul musulman, lucru care şi-a găsit reacţia ceva mai devreme de 11 septembrie 2001 tot la New York şi în rezultat atacul asupra celor două clădiri gemene. Aceasta este ca un răspuns la acţiunile care au fost poate negândite, poate nesăbuite ale guvernării americane din anii precedenţi.”Europa Liberă: Credeţi că după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 se acordă o atenţie mai mare fenomenului combaterii terorismului?
Valentin Dulce: „Indiscutabil, da, se acordă o mare atenţie. Este incomparabil cu ceea ce a fost până la 11 septembrie. Deci, americanii şi-au dat seama că s-a produs o greşeală atunci când erau prea siguri de sine, prea siguri de securitatea statului lor. După 11 septembrie situaţia s-a schimbat.”
Europa Liberă: Au avut de învăţat şi alte ţări din acea lecţie dură?
Valentin Dulce: „Nu prea ştiu dacă au avut, dar trebuia să tragă concluziile respective şi învăţămintele necesare pentru că lecţia a fost prea dură, prea dureroasă, prea tragică. Ar fi fost deloc logic ca cineva să mai păţească asemeni ca şi americanii în 11 septembrie. Este de ajuns o bună lecţie ca să tragi concluziile necesare.”
*
Europa Liberă: La 10 ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie, pe locul unde se ridicau cele două turnuri gemene din New York va fi inaugurat Memorial Plaza. Vsevolod Grigore este şi el fost reprezentant al Republicii Moldova pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite. După încheierea misiunii diplomatice el a rămas să locuiască cu familia la New York. El spune că a trecut de mai multe ori pe lângă turnurile gemene din acest oraş american.
Vsevolod Grigore: „În timpul aflării mele în post aici la New York toate delegaţiile care veneau doreau să vadă locul şi mergeam cu ei. Şi aşa pur şi simplu plimbându-mă cu familia de mai multe ori am trecut pe acolo şi evident mă încercau destul de puternice, fiindcă este un loc, într-adevăr, care a devenit mitologic, să zicem aşa. Nu numai în istoria New Yorkului, dar chiar în istoria Americii şi în istoria lumii, de ce nu.”
Europa Liberă: Acum acolo se înalţă un monument, care ar simboliza speranţă şi renaştere?
Vsevolod Grigore: „S-a discutat mult despre ce trebuie să fie construit în acel loc. A fost anunţat un concurs internaţional, care în 2002 a fost câştigat de către un arhitect pe nume David Childs şi care a prezentat în 2005 o variantă a reconstrucţiei, care a fost modificată de multe, multe ori din cauza că există mai multe interese a magnaţilor din domeniul construcţiilor şi a celor care sunt stăpânii locului, fiindcă există şi de aceia. O să fie un monument complex, care o să aibă şi un turn foarte deosebit. La început i se spunea Freedom Tower, adică turnul libertăţii, dar denumirea oficială acum o să fie One world trade center, adică numărul unu la Centrul mondial al comerţului. O să fie cea mai înaltă clădire din New York şi din Statele Unite – 541 de metri înălţime. Dar pe lângă acest turn mai este un complex de clădiri, un centru memorial, muzeul naţional al victimelor atentatului terorist din 11 septembrie şi aşa mai departe. E ceva sfânt pentru americani memoria acestui atentat, a devenit un lucru care uneşte pe toţi americanii, mai ales new-yorkezii. Eu personal simt o schimbare a mentalităţii, care i-a făcut pe oameni, după acest atentat să fie mai toleranţi. Se simt mai vulnerabili, dar în acelaşi timp şi mai solidari unul cu altul. Este un simţ al solidarităţii care este vădit. Comportamentul oamenilor s-a schimbat spre bine. Evident, oamenii se gândesc mult şi la securitate acum, nimeni nu mai face ideologie atunci când văd mulţime de poliţie în jur. Dar în acelaşi timp a crescut evident şi cultura comunicării între oameni, mai ales în locurile publice.”
Europa Liberă: Moartea lui Osama bin Laden de ei a fost într-un fel primită cu bucurie?
Manifestare de bucure a oamenilor la New York, după anunţul uciderii în Pakistan a lui Osama bin Laden
Vsevolod Grigore: „Evident, asta s-a întâmplat nu numai în New York. A fost pretutindeni în America, mai ales în orăşelele studenţeşti, lumea auzind vestea, care a venit de fapt la miezul nopţii, a fost anunţată de preşedintele Obama. Lumea a ieşit în stradă cu strigăte şi exclamaţii de bucurie, cu adunări spontane, mă rog, lozinci. Deci, a fost o manifestare iarăşi patriotică, plină de ardoare şi de bucurie din partea americanilor.”Europa Liberă: Acum se acordă o mai mare atenţie fenomenului combaterii terorismului în lume.
Vsevolod Grigore: „Asta da, la sigur. Poate au fost corectate accentele într-un fel, poate a fost mai bine identificată ţinta în această luptă contra terorismului. Poate a devenit mai puţin declarativă şi mai eficientă, cum arăta de exemplu şi captura lui bin Laden. În acest sens au fost schimbări mari, la sigur.”
*
Europa Liberă: Aşadar, cu 10 ani în urmă America a fost ţinta unui atac terorist fără precedent – două avioane de pasageri deturnate au lovit cele două turnuri de la World Trade Center din New York. O oră mai târziu Turnurile Gemene se prăbuşeau. Un al treilea avion a lovit o aripă a Pentagonului la Washington. Ce mai ştiu astăzi oamenii despre atacurile teroriste din 2001? Europa Liberă a strâns impresii pe străzile municipiului Bălţi.
-„11 septembrie? Vzrîv v Americhe. Ia dumaiu cito ăto ne sluciano vzrîv. Pentagon organizoval ătot vzrâv. Moia versia, potomu cito tac sluciaino ne bâvaet, cito oni sevodnea vzorvali, a oni uje c veceru scazali pocemu vzorvalsea. U menea tam jil vnuc, on mgnovenno priehal potomu cito stalo nevînasimo rabotati tam.”
Europa Liberă: Vă amintiţi ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001?
-„Da, accidentele din America.”
Europa Liberă: Cine a pus la cale actele teroriste?
-„Păi se spune că bin Laden, Al Qaeda. E o lecţie şi pentru americani, fiindcă când mor oamenii pe pământul lor cu bombele americane şi ei s-au răzbunat.”
Europa Liberă: Cine a fost Osama bin Laden?
-„Asta un musulman din ăştea.”
-„Principalul terorist.”
-„Mai este viu, ori nu?”
-„L-au nimicit americanii. Asta pur şi simplu ca o răzbunare, dar apare altul.”
Europa Liberă: 11 septembrie 2001 despre ce vă aminteşte? Eraţi tinerică de tot.
-„Nu ţin minte, sincer.”
Europa Liberă: Acte teroriste asupra Americii?
-„Când un avion s-a prăbuşit?”
Europa Liberă: Două avioane asupra Turnurilor Gemene de la New York.
-„Da, ţin minte, puţin, puţin.”
Europa Liberă: S-a schimbat lumea după acea dată?
-„Poate s-a schimbat, a devenit mai teroristă, mai rea. Mai multe acte teroriste se fac. Ca de exemplu, ce se întâmplă acum în Libia.”
Europa Liberă: Aici în centrul municipiului Bălţi Europa Liberă caută să afle de la trecătorii întâlniţi ocazional dacă îşi mai amintesc ce s-a întâmplat acum 10 ani, pe 11 septembrie.
-„11 septembrie? În America! Statele Unite - o tragedie extraordinară. Doamne fereşte de aşa ceva.”
Europa Liberă: Ce făceaţi în acea zi, când aţi aflat despre atacurile teroriste?
-„Am rămas îndurerat. Asta e mai ceva decât potopul şi asta poate să ajungem să suferim şi noi din pricina acestor barbari. Eu întru câtva înţeleg că au ură de acest stat atât de mare, de puternic.”
Europa Liberă: Statele Unite ale Americii.
-„Statele Unite. Sunt care au ură, dar să ajungă la chestiile astea, Doamne fereşte. Şi americanii probabil tot ar trebui să se străduie cumva prin alte metode să-i facă pe aceşti oameni adevăraţi.”
Europa Liberă: Vă amintiţi ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001?
-„În America? A fost o mare tragedie, au murit oameni. Eu înainte de asta citisem într-un jurnal că America va primi o lovitură unde ea nu se aşteaptă. Da pe urmă mă gândeam: cred că asta a fost.”
Europa Liberă: De ce teroriştii au ales drept ţintă Statele Unite ale Americii, fiind o putere, cea mai mare putere?
-„Cine are pe America ciudă. Dar America e America. Ea e supraputere, ca să ţină balanţa ca să fie pace, să fie democraţie.”
-„În Statele Unite ale Americii a fost o tragedie mare. Un teract a fost mare.”
Europa Liberă: Făcut de către cine?
-„E greu de spus de cine.”
Europa Liberă: A fost o ameninţare la adresa Americii? Sau la adresa întregii comunităţi mondiale?
-„Mai tare a fost ameninţare pentru toată populaţia de pe globul pământesc.”
Europa Liberă: S-a schimbat lumea după acel 11 septembrie 2001?
-„Eu cred că nu s-a schimbat, pur şi simplu a băgat spaima în oameni. Chiar de pe întreg globul pământesc oamenii erau înfricoşaţi – astăzi acolo, mîine se poate să se întâmple în altă parte. Noi suntem departe, şi în Moldova se poate petrece aşa ceva.”
Europa Liberă: De ce s-a ales Statele Unite, fiind cea mai mare putere?
-„Ca să pună spaima imeno pe care se află la putere şi care se simte că el are tot necesar şi poate să stea împotriva la fiecare ţară.”
-„Pravitelistvo Americhi zadumalasi na sciot ătovo, cac bî izmeniti cachie-to politiciceschie vzgleadî v otnoşenie drughih arabsckih stran. Ujestocili zaconî.”
Europa Liberă: S-a schimbat lumea după acel an?
-„Te-ai mira. Cred că şi acei care au făcut au rămas acei care au fost, dacă nu şi mai răi. Şi aceştea care au avut atâta de suferit probabil tot sunt porniţi ca să se răzbune. Şi nu ştiu la ce o să aducă această barbarie între oameni. Fie că este acel Dumnezeu, aşa precum noi îl vedem, sau ni-l închipuim, fie că nu e, dar o credinţă adevărată care te îndeamnă să fii bun, să faci fapte bune, numai asta ne poate salva.”