Listele lungi de aşteptare la medici

Introdus în urmă cu nouă ani, sistemul de medicină prin asigurare nu acoperă necesităţile reale ale pacienţilor. Acest lucru îl ştie oricine a avut o maladie mai complicată. În aceste condiţii persoanele care nu au cu ce plăti diferenţa se văd silite să renunţe la serviciile de care au nevoie sau să aştepte până le vine rândul să beneficieze de gratuităţi şi înlesniri.

Dreptul tău: Listele lungi de aşteptare la medici

Dreptul tău: Listele lungi de aşteptare la medici

Statisticile medicale arată că sute de pacienţi aşteaptă luni în şir sau chiar ani la rând să intre într-un program terapeutic pentru anumite intervenţii chirurgicale planificate. Listele de aşteptare, lungi până la câţiva ani, se formează în cazul intervenţiilor costisitoare, cum ar fi endoprotezarea traumatologică şi ortopedică, cataracta sau a unor intervenţii pe cord.

Dintr-o astfel de categorie de pacienţi face parte şi Petru Bogonovschi din satul Bălăşeşti, raionul Sângerei. Acum o lună doctorii l-au diagnosticat cu artroză la un genunchi. Soluţia prescrisă de medici este protezarea piciorului problemă. Numai că până va ajunge pe masa de operaţii va trebui să aştepte cel puţin un an şi jumătate. Problema sa de sănătate poate fi soluţionată şi într-un timp foarte scurt, însă trebuie să achite integral costul intervenţiei şi al protezei, care se ridică la câteva zeci de mii de lei, sumă pe care Petru Bogonovschi nu o are, pentru că este pensionar.

Petru Bogonovschi: „Mi-au spus să aştept un an şi jumătate, da eu le- am spus că nu ştiu dacă rezist până atunci, că mă simt rău, deoarece nu pot să calc cu acest picior. Da fără rând trebuie să plătesc vreo 80 de mii de lei. Am muncit 43 de ani pentru norod, ca oamenilor din sat să le fie mai bine şi am ajuns acum, când am şi eu o problemă de sănătate să aştept un an şi jumătate. În lista în care m-au înscris eram al 667-lea….”

Directorul Casei Naţionale pentru Asigurări în Medicină, Mircea Buga, spune că listele de aşteptare în cazul unor intervenţii costisitoare se formează din cauza insuficienţei de fonduri alocate din bugetul pentru sănătate. Aceste liste de aşteptare însă sunt mult mai mici decât în alte ţări, spune Mircea Buga:

„Noi vorbim de alocaţii limitate care există în sistemul de sănătate şi nu trebuie să spunem că putem acoperi instantaneu toate serviciile planificate. Noi acoperim instantaneu serviciile de urgenţă, serviciile de naştere, toate serviciile care necesită o intervenţie imediată. În rest, serviciile planificate au o listă de aşteptare. Noi avem alocaţii pentru o persoană de 100 dolari pe an pe ţară. În Europa aceste alocaţii sunt de 3-4 mii de euro pentru o persoană. De aceea noi avem liste de aşteptare. Asta se
referă nu numai la endoprotezare, dar şi la cardiochirurgie, cazuri de cataractă în care există o listă de aşteptare mai mare. Pacienţii trebuie să înţeleagă că noi avem fonduri anual de exemplu pentru 1000 de pacienți sau pentru 1500 , în funcție de maladie, care se contractează separat de către instituţia medicală. Pentru aceste intervenţii ei primesc bani. Şi pentru aceste intervenţii ei întocmesc o listă conform regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii în care sunt incluşi pacienţii, care primii pleacă şi se operează din contul poliţei de asigurare”.

Unii doctori cu care am discutat spun că listele lungi de aşteptare se formează din cauză că în instituţiile medicale se fac multe intervenţii contra plată şi din această cauză rândul celor care aşteaptă să fie operaţi din contul poliţei de asigurare medicală aproape că nu se mişcă. Directorul CNAM spune însă că intervenţiile cu plată se fac la decizia instituţiei medicale, însă pacientul trebuie să fie informat despre toate drepturile sale:

Mircea Buga: „Eventual, daca pacienţii nu doresc să aştepte lista, este dorinţa acestui pacient, aici vorbim de dreptul lui, de acordul informat, pacientul trebuie să fie informat că există o asemenea listă de aşteptare de 3-6 luni şi să fie informat că în cazul în care doreşte o intervenţie acum, ea poate fi făcută supraplan de instituţia medicală din contul personal al pacientului. Asta e bine să ştie cetăţenii, pentru că necunoaşterea până la urmă poate duce şi la corupţie”.

Un studiu al Organizaţiei pentru Drepturile Omului CREDO sugerează autorităţilor medicale din Moldova să preia cât de curând modele europene de protecţie a pacienţilor care împiedică orice discriminări. Bunele intenţii ar trebui să aibă şi o finanţare pe potrivă, în funcţie de bugetul de stat şi de veniturile populaţiei.