26.09 - Chișinău: Dosarul Mitropoliei Basarabiei la CEDO

Sediul CEDO la Strasbourg

La 2 octombrie, la Strasbourg, vor avea loc audierile pe fond în cazul Mitropoliei Basarabiei.



26 septembrie 2001

Ora Moldovei.

Dosarul Mitropoliei Basarabiei la CEDO.

Pe măsură ce se apropie momentul discutării dosarului Mitropoliei Basarabiei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se înmulţesc semnalele care par să indice o înăsprire a atitudinii conducerii de la Chişinău în această problemă. Sergiu Praporşcic are amănunte.

Primul ministru Vasile Tarlev a declarat astăzi că Guvernul Republicii Moldova se va conforma deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului în problema Mitropoliei Basarabiei doar dacă aceasta va conveni autorităţilor de la Chişinău. Curtea de la Strasbourg se va pronunţa la 2 octombrie în procesul intentat Guvernului de Mitropolia Basarabiei pentru că refuză deja de nouă ani s-o admită în legalitate. Iată ce a spus primul ministru astăzi, la o conferinţă de presă despre atitudinea pe care o vor avea autorităţile moldovene faţă de decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Vasile Tarlev: „Vom trăi şi vom vedea care va fi acea decizie şi reieşind din acea decizie noi ne vom expune părerea şi poziţia. Asta nu înseamnă că noi o vom îndeplini cu ochii închişi. Nu, noi avem o ţară, suntem independenţi, suntem o ţară aparte recunoscută, care evident avem interesele naţionale, care avem poziţiile noastre şi suntem în drept de a examina orice hotărâre. Evident, dacă va fi o hotărâre echilibrată, chibzuită la nivel internaţional noi altă ieşire nu vom avea decât să o executăm. Aşa e? Dar vorbesc că de a găsi soluţia anume în mod omenesc, creştinesc, în primul rând.”

Reprezentantul Mitropoliei Basarabiei în procesul de la Strasbourg, vicepreşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat, Vlad Cubreaov, a calificat declaraţia premierului Tarlev drept o sfidare a Curţii Europene.

Vlad Cubreacov: „Declaraţia premierului Tarlev reprezintă în sine o sfidare a Curţii Europene pentru Drepturilor Omului, dar aceasta nu poate anula nicidecum angajamentele oficiale asumate pe plan internaţional de Republica Moldova.”

În şedinţa sa de astăzi Guvernul a operat modificări la statutul Mitropoliei Moldovei, prin care aceasta este declarată „succesoare de drept a episcopiei Chişinăului şi a Hotinului şi a Mitropoliei Basarabiei”. Decizia Guvernului a provocat critici din partea avocatului parlamentar, Constantit Lazăr, care consideră că Executivul nu are dreptul să opereze această modificare atâta timp cât Curtea de la Strasbourg nu a luat o decizie. Avocatul parlamentar

Constantin Lazăr: „Deoarece astăzi această problemă se discută la Curtea Europeană am propus ca Guvernul să nu meargă spre aprobarea acestei hotărâri, ca să nu agraveze situaţia. Deoarece este o practică mondială prin faptul că atunci când se examinează o cauză, o speţă la Curtea Europeană, deci nu se întreprind careva acţiuni, când ea este pusă pe rol.”

Ministrul Justiţiei, Ion Morei, consideră însă că decizia Guvernului este perfect legală. Întrebat de noi dacă va acutiza sau nu decizia guvernamentală conflictul dintre Mitropolia Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei române, şi Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, Ion Morei a răspuns:

Ion Morei: „Era o astfel de hotărâre a Guvernului legată de Mitropolia Moldovei, Chişinăului şi a întregii Moldove, nu era o astfel de hotărâre, problema a fost acutizată. Problema a fost în mod intenţionat politizată, acutizată.”

Pe de altă parte, el a confirmat că preşedintele Vladimir Voronin a expediat o scrisoare instanţei de la Strasbourg, în care se menţionează că problema Mitropoliei Basarabiei este una „exclusiv bisericească, rezolvarea ei ţinând numai şi numai de biserică”. Prin această scrisoare liderul comunist sugerează Curţii Europene să nu decidă în favoarea Mitropoliei Basarabiei. El scrie că recunoaşterea de către Guvern a Mitropoliei Basarabiei ar însemna amestecul statului în treburile interne ale bisericii, ceea ce ar constitui „o încălcare flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova şi va duce la conflicte între părţi în problema patrimoniului bisericesc”.

L-am solicitat pe reprezentantul Mitropoliei Basarabiei, Vlad Cubreacov, să exprime poziţia sa faţă de decizia Guvernului, prin care Mitropolia Moldovei a fost declarată succesorul de drept al Mitropoliei Basarabiei.

Vlad Cubreacov: „Această modificare aprobată în şedinţa Cabinetului Tarlev reprezintă un abuz evident, întrucât Mitropolia Basarabiei din cadrul Patriarhiei române nu a fost desfiinţată niciodată. Fapt confirmat în declaraţii repetate ale sfântului mare şi îndreptătorului Sinod al Patriarhiei române. Structura Patriarhiei Moscovei din Republica Moldova nu poate fi nicidecum succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei pentru că nu este succesoare de fapt. Şi acest lucru este fundamental. Nu este succesoare canonică, nu poate pretinde nici drepturi de succesiune patrimonială.”

Vlad Cubreacov spune că în aceste condiţii Mitropolia Basarabiei va revendica restituirea integrală a patrimoniului, pe care l-a deţinut până la ocupaţia sovietică.

Vlad Cubreacov: „În această situaţie Mitropolia Basarabiei se va vedea nevoită să ceară, pe lângă despăgubirile normale pentru suferinţa morală, cauzată în aceşti nouă ani şi ceva de când este aruncată în afara cadrului legal şi restituirea integrală a patrimoniului, pe care l-a avut până la ocupaţiile sovietice din 1940 şi 1944.”

În final vom menţiona că la 2 octombrie la Strasbourg vor avea loc audierile pe fond în cazul Mitropoliei Basarabiei. Observatorii consideră că, judecând după precedentele care există la Curte, Mitropolia Basarabiei are cele mai mari şanse să câştige acest proces.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, Radio Europa Liberă

*

Mîine premierul Tarlev va pleca la Moscova pentru a participa la reuniunea de două zile a şefilor de guverne din comunitatea Statelor Independente. Primul ministru a precizat la o conferinţă de presă că pe ordinea de zi a reuniunii figurează 17 chestiuni, printre care şi aceea a combaterii terorismului şi a contrabandei. Vasile Tarlev a precizat că nu va participa la şedinţele la care se vor discuta probleme de ordin militar. Premierul moldovean are programate întâlniri bilaterale cu şefii guvernelor Federaţiei Ruse, Ucrainei, Belarusului, Georgiei şi Turkmenistanului.