Cu cele mai mari șanse în cursa prezidențială este creditat Rosen Plevneliev candidatul partidului centrist „Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei” aflat la guvernare.
Din ce candidaţi vor avea de ales cetăţenii bulgari la apropiatele alegeri prezidenţiale şi locale? Petio Petkov, autorul Jurnalului de corespondent de astăzi.
Pe data de 23 octombrie în Bulgaria va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale și cele locale. Comisia centrală electorală a înregistrat 18 candidați la postul de președinte – 9 ai unor partide și tot atățiea independenți. Campania se va încheia pe data de 21 octombrie.
Cu cele mai mari șanse în cursa prezidențială este creditat Rosen Plevneliev candidatul partidului centrist „Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei” aflat la guvernare. În anchete avantajul său fața de candidatul socialist, ex-ministrul de externe Ivailo Kalfin variază între 7 și 12%. La foarte mică distanță de Kalfin se află Meglena Kuneva, ex-comisar european pentru apărarea drepturilor consumatorilor. Ea însă va avea șanse mult mai mari dacă va intra în cel de al doilea tur împreună cu favoritul Plevneliev.
Spre deosebire de alte țări în Bulgaria este ales și vicepreședintele. Candidații sunt în 2-3 cazuri la fel, dacă nu și mai importanți, decât liderii.
Partidul socialist, de pildă a lansat candidatura celui mai popular actor bulgar Stefan Danailov. Adjunct al lui Plevneliev este ministrul justiției Margarita Popova.
Analiștii constată că guvernul Boiko Borisov s-a lipsit de cei mai populari membri ai săi. Gurile rele zic că Borisov a scăpat nu numai de concurență dar și de subalternul cel mai independent și neascultător – d-na Popova, care însă a câștigat simpatia partenerilor europeni ai Bulgariei prin eforturile sale de a reforma justiția.
Candidații la postul de primar al Sofiei sunt 25. Aici favoritul este clar – primarul Iordanka Fandăkova. Cu ajutorul primului-ministru Borisov ea a realizat în ultimii doi ani un ambițios, fie și costisitor, program de modernizare. În loc de frunte se înscriu extinderea metroului cu un ritm de 6 kilometri pe an, a rețelei de bulevarde și cea mai mare sală din Balcani.