De ce Patriarhul Rusiei n-a mers la Tiraspol?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Patriarhul Rusiei Kiril declară la Chişinău că se roagă pentru unitatea poporului R.Moldova. De ce capul bisericii ruse nu a vizitat Tiraspolul? Şi în ce măsură campania electorală din stânga Nistrului i-a influenţat decizia? Despre toate acestea discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei, politologul tiraspolean Andrei Safonov.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Valentina Ursu.

Dialoguri transnistrene

Dialoguri transnistrene

----------------------------------------------------
Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Kiril a întreprins prima sa vizită canonică în Republica Moldova. El a oficiat o liturghie la catedrala mitropolitană din Chişinău, care a împlinit 175 de ani de la sfinţire, a avut întâlniri cu conducerea de vârf a Republicii Moldova şi cu reprezentanţii clerului şi a oficiat şi un parastas pentru ostaşii căzuţi la datorie. Adresându-se credincioşilor, Patriarhul Kiril a spus că se va ruga pentru pacea civică din Republica Moldova şi pentru ca „viaţa poporului” să rămână unitară, în ciuda problemelor interne ale ţării. El a spus că Moldova a apărut ca „un loc deosebit în Europa”, ca „o verigă non-conflictuală” ce uneşte două mari culturi – cea slavă şi latină. Patriarhul a subliniat rolul bisericii ortodoxe de a fi ceea ce el a numit „păstrătoarea poporului” Moldovei, pe care l-a ajutat „să se menţină ca naţiune, să-şi păstreze cultura şi limba”. Cu câteva zile înaintea vizitei Înalt Prea Sfinţitului Kiril, patriarhia rusă a anunţat că din motive de sănătate Sanctitatea Sa nu va putea să viziteze şi alte trei oraşe din Moldova: Bălţi, Comrat şi Tiraspol.

Premierul Vlad Filat a insistat că Moldova poate îndeplini condițiile pentru scoaterea vizelor europene până la sfârșitul anului 2012. Vlad Filat a făcut aceste remarci la o conferință de presă despre rezultatele recentului summitul al Parteneriatului Estic din Polonia.

Președintele ucrainean, Victor Ianukovici a declarat la Atena că țara sa ar fi capabilă să adere la Uniunea Europeană în 10 ani. Ianukovici a spus că, între timp, Ucraina ar vrea să încheie cât mai rapid negocierile cu Uniunea Europeană pe tema liberalizării comerțului și ridicării vizelor. Autoritățile de la Kiev sunt însă intens criticate de Uniunea Europeană în ultimele luni pentru procesul penal împotriva liderei opoziției, Iulia Timoșenko. La începutul săptămânii, premierul rus Vladimir Putin a criticat refuzul Ucrainei de a se alătura Spațiului Economic Unic pe care-l vor forma de anul viitor Rusia, Republica Belarus și Kazahstanul în ceea ce Putin a descris drept un pas către o Uniune Euroasiatică.

Comisarul European pentru Energie, Gunther Oettinger a declarat, într-o vizită la Chișinău, că Uniunea Europeană va ajuta Moldova să-și îmbunătățească securitatea energetică, inclusiv prin conectarea la rețeaua de gaze naturale a României. Oficialul european a participat în capitala moldoveană la Consiliul ministerial al Comunității Energetice europene. Vicepremierul moldovean cu probleme economice, Valeriu Lazăr a spus că lucrările la gazoductul Ungheni-Iași pot începe anul viitor și că Moldova va primi ca ajutoare europene aproape jumătate din suma necesară de 19 milioane de euro. Dar Lazăr a precizat că Chișinăul trebuie să obțină și acordul concernului rus Gazprom.

Chișinăul a condamnat administraţia transnistreană pentru difuzarea unor apeluri prin care îndeamnă populația de la Bender să nu se supună autorității polițiștilor moldoveni. Potrivit delegației moldovene din Comisia Unificată de Control, la televiziunile din regiune au fost difuzate apeluri la nesupunere, ele fiind publicate și pe pagina de internet a auto-intitulatului minister transnistrean de interne. Autoritățile moldovene spun că transnistrenii încalcă astfel acordul de la 21 iulie 1992, în care se prevedea ca la Bender ordinea să fie menținută de Comisia Unificată de Control în colaborare cu poliția moldoveană și cu miliția transnistreană.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a reafirmat la Tbilisi sprijinul ţării sale pentru integritatea teritorială a Georgiei şi a spus că Moscova trebuie să îşi îndeplinească promisiunile făcute în acordul de încetare a focului după războiul ruso-georgian din 2008, acord negociat chiar de preşedintele francez. „Franţa vede Rusia ca pe un prieten şi un partener strategic. Dar în restabilirea încrederii ameninţările, intimidările şi încercările de destabilizare sunt complet inacceptabile”, a spus liderul de la Paris. Georgia acuză Rusia că nu îşi retrage trupele din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud pe poziţiile de dinainte de conflict şi că, dimpotrivă, îşi consolidează prezenţa militară în aceste regiuni. Rusia a recunoscut în 2008 cele doua regiuni drept state independente.
--------------------------------------------------------

Europa Liberă: Reprezentanţii patriarhiei ruse au invocat motive de sănătate pentru anularea vizitei la Tiraspol a Înalt Prea Sfinţitului Kiril - o vizită mult aşteptată de autorităţile transnistrene, dar anulată în ultimul moment. Aşteptarea a coincis cu pregătirile către campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din regiunea transnistreană de pe 11 decembrie. L-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, politologul din Tiraspol Andrei Safonov, dacă perioada electorală ar fi fost încă un motiv pentru anularea vizitei patriarhului rus?

Andrei Safonov

Andrei Safonov: „Eu cred că anularea vizitei patriarhului în Transnistria conţine şi un element politic, însă acesta nu se referă la campania electorală, ci are conotaţii mai ample. A fost anulată nu numai vizita în Transnistria, ci şi vizitele la Comrat - capitala autonomiei găgăuze, şi în nordul Moldovei. Toţi ştiu că în nordul Moldovei aspiraţiile pro-ruseşti sau cele pro-URSS sunt destul de puternice. Eu cred că actualele autorităţi moldovene nu sunt interesate la modul obiectiv ca Întâistătătorul bisericii ortodoxe ruse să fi vizitat acele raioane orientate mai mult sau mai puţin spre Moscova. Dacă problema s-ar fi limitat numai la Transnistria, ar fi fost logic ca patriarhul să viziteze oraşele Bălţi, Briceni şi autonomia găgăuză. Însă anularea vizitei deodată în trei puncte sugerează că autorităţilor Chişinăului nu le convine o asemenea călătorie a patriarhului. Iată de ce eu cred că Chişinăul a făcut mai multe presiuni asupra Moscovei pentru ca vizita sa în regiuni să nu aibă loc.”

Europa Liberă: Dacă nu era anulată, vizita patriarhului în Transnistria ar fi avut loc la scurt timp după ce Chişinăul şi Tiraspolul au convenit să reia negocierile oficiale întrerupte acum 5 ani. Ar fi fost acesta un motiv în plus pentru Chişinău să se opună acestei vizite?

Andrei Safonov: „Fără îndoială că oficializarea întâlnirilor, chiar şi într-o perspectivă incertă, este deja un pas înainte din punctul de vedere al evoluţiei dialogului. Cu toate acestea, dacă ne referim la vizită şi dacă s-ar fi dorit să se exprime cu această ocazie nemulţumirea faţă de politica Tiraspolului, logic ar fi fost ca patriarhul să meargă totuşi în nordul Moldovei şi-n autonomia găgăuză. Însă n-a fost să fie. Trei regiuni au rămas fără vizita mult-aşteptată a capului bisericii ortodoxe ruse. Cred că aici sunt implicate aspecte ale politicii promovate de actuala alianţă de guvernare din Moldova, în pofida contradicţiilor serioase din interiorul acesteia.”

Europa Liberă: Dacă patriarhul ar fi mers la Tiraspol, în mod inevitabil s-ar fi întâlnit cu autorităţile şi, respectiv, ar fi apărut alături de Igor Smirnov, ceea ce s-ar fi putut interpreta ca un sprijin cu totul excepţional pentru liderul transnistrean în alegerile prezidenţiale. Cel puţin aşa consideră unii analişti politici de la Chişinău. Dvs. ce părere aveţi?

Sediul Sovietului suprem şi al administraţiei transnistrene

Andrei Safonov: „Aceste raţionamente par să fie aproape de adevăr. Însă în cazul în care patriarhul ar fi venit în Transnistria, el ar fi trebuit să se întâlnească nu numai cu preşedintele, dar şi, cel puţin, cu şeful Sovietului suprem, care este un concurent al actualului preşedinte. Pentru că patriarhul ar fi fost salutat de întreaga conducere de vârf a Transnistriei. Nimeni nu s-ar fi putut eschiva, din contra, fiecare îşi doreşte să obţină un sprijin atât de important. Bineînţeles că există aspectul electoral. Însă mult mai important, per ansamblu, pentru politica strategică a Rusiei în sud-estul fostei URSS ar fi fost ca patriarhul să viziteze acele regiuni unde era aşteptat de toată lumea – de la actuala conducere, până la opoziţie, şi de la preşedinte până la ultimul măturător de stradă. Să nu uităm că, la fel ca şi pe malul drept al răului Nistru, în Transnistria peste 90 la sută din locuitori sunt creştin ortodocşi.”

Europa Liberă: Deci, vizita Patriarhului Kiril are nu doar semnificaţie canonică, ci şi una geopolitică, prin ea fiind marcată sfera de influenţă a Rusiei? Până acum Patriarhul a vizitat Kievul, Minskul, iar acum şi Chişinăul…

Andrei Safonov: „Fără îndoială, asta am şi vrut să spun, aveţi perfectă dreptate. În stânga Nistrului şi oraşul Bender, biserica ortodoxă rusă nu are concurenţi în persoana bisericii ortodoxe române. De aceea, din punct de vedere strategic, patriarhul şi biserica ar fi avut numai de câştigat vizitând Transnistria.”

Europa Liberă: Dle Safonov, săptămâna trecută reprezentantul Uniunii Europene la Chişinău Dirk Schuebel a lăudat şi el consensul privind reluarea negocierilor oficiale privind Transnistria. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el a spus însă că una este reluarea negocierilor şi cu totul altceva obţinerea unor rezultate concrete. Dirk Schuebel spune că-i necesar ca Chişinăul şi Tiraspolul să se concentreze pe ceea ce el a numit „low hanging fruits”, adică „fructe pe care poţi să le ajung cu mâna”, iar printre acestea s-ar afla, în opinia sa, reluarea traficului feroviar de mărfuri şi reconectarea telefoniei fixe între cele două maluri ale Nistrului. Dvs. cum credeţi, se pot obţine asemenea rezultate?

Andrei Safonov: „Eu cred că aceste lucruri pot să avanseze pentru că ele sunt în beneficiul populaţiei. În plus, cred că există şi un interes personal al lui Vladimir Filat şi Igor Smirnov, cel puţin din considerentul că ei conduc guvernele - şi unul, în calitate de premier, şi celălalt, ca preşedinte, în lupta pentru putere ar fi obţinut mai mult sprijin din partea populaţiei şi mai multe voturi de la alegători. În privinţa aspectelor politice, - care nu sunt fructele ce sunt la îndemână, ci cresc ceva mai sus, - eu nu întrezăresc nici un progres, nici măcar în perspectivă. Cel puţin din considerentul că atunci când în Transnistria are loc campania electorală, iar în Moldova încă nu e clar dacă vor fi alegeri anticipate sau nu, nici unul din lideri nu va accepta să cedeze la negocieri ca să nu-şi piardă susţinerea electoratului. De aceea, da, se poate conveni asupra telefoniei fixe, transportului de mărfuri, ar fi posibile schimbări şi-n zona de securitate, numai că toate acestea nu vor avea legătură cu progresul în plan politic. Despre asta am putea vorbi cel devreme în primăvară sau chiar la vară după ce şi în Rusia se va încheia campania electorală.”

Europa Liberă: Cum poate fi interpretată atunci apariţia recentă a unui proiect de lege elaborat de ministerul de externe din Tiraspol privind negocierile cu Chişinăul exclusiv ca între două state suverane şi independente. Este acest proiect o replică la legea din 2005 a Republicii Moldova prin care regiunii transnistrene i se oferă statut de largă autonomie?

Andrei Safonov: „Sigur că este un fel de replică la legea Republicii Moldova din 22 iulie 2005, dar numai în parte. Dacă ne amintim, pe 11 aprilie 2008 preşedintele transnistrean Igor Smirnov i-a înmânat colegului său moldovean Vladimir Voronin proiectul unui acord de prietenie şi cooperare între republica moldovenească nistreană şi Republica Moldova. Însă acesta era un document de uz extern ce nu necesită aprobarea parlamentului transnistrean. Acum, în campania electorală, Igor Smirnov se erijează în postura principalului apărător al independenţei şi pune în capul mesei anume această teză, încercând să-şi întărească poziţiile prin proiectul respectiv de lege. Sovietul suprem a intuit că la mijloc este un truc şi posibil că acesta a fost motivul pentru care deputaţii nu s-au grăbit să-l adopte în şedinţa plenară, ci l-au transmis comitetelor de profil. Calculul e simplu: cât timp comitetele îl examinează, se încheie campania electorală şi posibil, în opinia lor, Igor Smirnov va pierde, - există şi o asemenea opinie, şi atunci asupra documentului se va putea reveni mai târziu, însă în alte condiţii.”

Europa Liberă: opinia oaspetelui nostru, politologul din Tiraspol Andrei Safonov.

---------------------------------------------------------------

La rubrica Vox populi de astăzi i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender dacă după 21 de ani de independenţă nerecunoscută a Transnistriei se simt mai liberi sau ar dispune de mai multă libertate?

La Tiraspol

„Posibil. Într-un anume sens. Pentru că s-au consolidat anumite structuri ale puterii, anumite drepturi ale omului. Totodată, a apărut propria noastră birocraţie cu care trebuie să luptăm ca şi cu cea sovietică sau moldovenească, cum era înainte. N-aş putea să spun că te simţi strâns la perete, dar nici absolut liber. O anumită libertate există şi, să zicem, după 20 de ani poate-i chiar un pic mai multă. Totuşi societatea se dezvoltă. Să luăm aceleaşi organizaţii obşteşti, tineretul. Înaite nu existau cluburi de discuţii, tema drepturilor omului nici nu exista. Astăzi se discută liber despre declaraţia drepturilor omului, despre drepturile constituţionale, în instanţele de judecată au apărut mai multe plângeri ale cetăţenilor împotriva funcţionarilor şi organelor puterii, devenind chiar un anumit flux de petiţii. De aceea, libertatea se dezvoltă cu încetul, dar nu e absolută.”

„Nu s-a schimbat nimic. Totul a rămas la fel. Ca în timpurile Uniunii Sovietice.”

„Liber, ne-liber, oricum nu ne-ajunge. Pensia e pentru servicii şi medicamente. Atât. Dar pentru trai?”

„Vedeţi ce liber sunt? Lucrez, primesc şi pensia. Ce-i mai trebuie unui om în vârstă?”

„Întotdeauna m-am temut de moldoveni. Sunt contabilă şi rapoartele le prezentam la Chişinău. Tot timpul m-am temut de ei. Ştiţi, sunt aşa, discreţi, niciodată nu ştii la ce să te aştepţi de la ei… Iar aici, eu umblu ca la mine acasă.”

„Şi da şi nu. Pe de o parte, ne-am apărat independenţa, datorită multora, şi celor căzuţi, şi celor care au rămas invalizi, care şi-au urmat îndemnul inimii. Dar în acelaşi timp noi am creat ceea ce ne-am fi dorit mai puţin: un stat corupt pentru autorităţile noastre care îşi pot permite orice, care nu simt nici o responsabilitate şi nu poartă nici o răspundere faţă de popor. Ei au luat puterea pentru putere, pentru a se căpătui şi a-şi îmbogăţi familiile. Am vrut să fie mai bine, dar s-a întâmplat ca de obicei. Din păcate. Însă există speranţa că din decembrie 2011 câte ceva se va schimba. Să sperăm.”

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.