Absența numelui Moldovei este de natură să surprindă, într-un context în care sînt reprezentate la Frankfurt toate celelalte state membre ale Parteneriatului Estic.
La Frankfurt pe Main, în Germania, ca în fiecare an în a doua decadă a lunii octombrie, s-a deschis Tîrgul Internațional de Carte, cel mai mare și totodată cel mai important pentru industria cărții din Europa. Editorii de carte moldoveni sînt însă absenți, la fel cum absent este și numele Republicii Moldova. Victor Eskenasy a vizitat tîrgul în prima sa zi și vă împărtășește cîteva impresii despre ediția actuală.
Intr-adevăr, absența numelui Moldovei este de natură să surprindă, într-un context în care, cu standuri nu neapărat costisitoare, sînt reprezentate la Frankfurt toate celelalte state membre ale Parteneriatului Estic.
Prime impresii la deschiderea Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main
Your browser doesn’t support HTML5
Cum se exprima cineva, pentru un stat de dimensiuni mici și mijloace materiale mai modeste, „autostrada culturală” spre Europa este cea mai ieftină și aducătoare de roade atît prin marcarea unei prezențe și a existenței unei politici culturale sincrone cu restul continentului, cît și pe un plan secundar, cel al publicității pentru turism, de exemplu, capabil să aducă pe termen mai lung investiții semnificative.
Este ceea ce par să fi înțeles foarte bine, mai micile state sud-balcanice, de la Macedonia, pînă la
E greu să judeci producția de carte din Kosovo sau Macedonia, dar standurile lor la Tîrgul de la Frankfurt fac impresie bună, peste medie, și este clar vizibilă preocuparea organizatorilor de a-și face cunoscută țara, prin prezentarea unor volume de istorie și a unor albume ce atrag atenția asupra culturii și naturii din aceste state.
Or, Moldova nu duce lipsă în acest moment de nici unul din aceste produse, să le spunem, cu dublu rol, capabile să etaleze atît o identitate culturală și preocuparea pentru cercetări istorice ale noii școli moldovenești, cît și să facă publicitate patrimoniului ei artistic și natural.
Altfel, aspectul Tîrgului de carte nu diferă
Georgia, un model de design și prezentare foarte atractivă cu un an în urmă, își expune acum
Ca și anul trecut, standul Ucrainei este nereprezentativ, cărți înghesuite într-o boxă redusă, la concurență cu standul Republicii Belarus, pe al cărui mic și practic inaccesibil panou tronează figura nu tocmai populară a președintelui Lukașenka.
Figură bună face Armenia, cu publicații impresionante, între altele, despre genocidul
In final o primă impresie despre standul României, identic ca spațiu și prezentare (nu tocmai inspirată pentru a pune cărțile în valoare) cu cel de anul trecut. Cum mulți dintre editorii reprezentați nu par să se fi deplasat la Frankfurt,
Și tot ca în anii trecuți, doar editura Polirom are la vedere, o publicație modestă, în limba engleză, cu proze scurte ale autorilor ei. Contrastul ce ceea ce vezi ca material publicitar la polonezi, unguri, cehi etc. este deprimant. Am făcut greșeala să întreb dacă există o listă, un afiș al prezentărilor de carte și mi s-a răspuns, amabil, că nu, dar că le pot vedea „derulate pe plasmă”. Numai că „plasma”, televizorul cu pricina era, la ora aceea... închis.
Nu înseamnă că autorii români interesanți vor lipsi. Scriitoarea și poeta Doina Uricariu își va