Un interviu cu Valeriu Stoica, membru al delegației române.
19 octombrie 2001
Actualitatea (Moderator: Radu Călin Cristea; reporter : Liana Ionescu)
România la reuniunea Comisiei de la Veneția.
Revenim, doamnelor şi domnilor la reuniunea de astazi a Comisiei de la Veneţia. Pe aeroportul Otopeni, înainte de a pleca spre Veneţia, ministrul de externe Mircea Geoană a declarat, citat de RRA „avem deja unele ecouri favorabile de la discuţia care a avut loc aseară în cadrul subcomisiei de specialitate care a pregătit acest raport. Si suntem, ca atare, optimişti, că şi forma finală a raportului va fi la fel de favorabilă.” La discuţiile purtate în cadrul subcomisiei pentru minorităţi la care s-a referit domnul Geoană, ca şi la acelea din cadrul comisiei propriu zise, a participat şi Valeriu Stoica, membru ales pentru un mandat de patru ani în acest organism consultativ. Intervievat prin telefon de la Bucureşti de Liana Ionescu, domnul Stoica a fost de părere că avizul comisiei ar putea satisface ambele ţări, ceea ce ar deschide, implicit calea unei eventuale recomandări extrem de flexibile a Consiliului Europei.
Europa Liberă: Domnule Stoica, vreti să vă referiţi la discuţiile din subcomisia pentru drepturile minorităţilor şi la concluziile care s-au conturat în cadrul acesteia?
V. Stoica: „Aceste discuţii au avut loc pe baza unui raport făcut de un grup de experţi, membrii ai subcomisiei. Acest raport a fost dezbătut ieri în cadrul subcomisiei pentru drepturile omului. Concluziile sunt foarte clare, este nevoie să menţinem echilibrul între două valori foarte importante - este vorba, pe de o parte, de drepturile minorităţilor, de păstrarea identităţii culturale a minorităţilor, indiferent unde s-ar găsi ele in Europa, pe de altă parte, trebuie să apăram conceptul de „naţiune civică”, Europa unită nu este posibilă decît dacă păstrăm această construcţie politică, „naţiunea civică”, democraţia nu este posibilă decît în acest corp politic care este „naţiunea civică”.
Pentru a păstra echilibrul între aceste valori, raportul prezentat de experţi are cîteva concluzii foarte ferme, ele au fost însuşite de subcomisie. Prima concluzie este aceea că minorităţile trebuie să fie apărate prin reglementă bilaterale cît şi prin reglementările fiecărui stat, dar este posibil ca şi statele care sunt înrudite cu minorităţile respective să poată lua anumite măsuri.
Aceste măsuri trebuie să ţină cont de cîteva principii: este vorba mai întîi de respectarea principiului suveranităţii - un stat nu poate să intervină în sfera de suveranitate a altui stat sub pretexul protejării unor minorităţi; în al doilea rînd este vorba de principiul „pacta sunt servanta”, dacă există un tratat bilateral între cele doua state în care sunt reglementate şi chestiunile referitoare la minorităţi, atunci fiecare dintre cele două state trebuie să se comporte respectînd prevederile tratatului.
Un stat nu poate să intervină în mod unilateral pentru a-şi proteja minorităţile cîtă vreme există un asemenea tratat bilateral. Numai acolo unde tratatul bilateral nu reglementează, nu acoperă anumite arii, este posibilă o asemenea intervenţie; e clar că un stat nu poate să îşi transfere suveranitatea pe teritoriul altui stat, altfel spus, nu poate să dea o delegare, o autorizare unor organizaţii care sunt întemeiate pe teritoriul altui stat. Este, cum bine se ştie, o problemă legată de aşa numita legitimaţie de maghiar dar chestiunea asta este mai generală şi vizează toate situaţiile de acest gen...”
Europa Liberă: Chiar vroiam să vă întreb, s-a discutat în mod concret despre textul legii statutului maghiarilor ?
V. Stoica: „Raportul făcut de experţi are în vedere nu numai legea statutului maghiarilor, fără îndoială că acest element este principal în analiza care s-a făcut, grupul de experţi şi după aceea subcomisia pentru drepturile omului au analizat însă şi alte reglementări existente în Europa.
Cum se ştie şi în Romania există o asemenea lege pentru apărarea comunităţilor romaneşti din afara graniţelor; există asemenea reglementări şi în Bulgaria şi in Slovacia şi în Italia şi în Rusia, dar nu e mai puţin adevărat însă că cele mai multe probleme le ridică tocmai această lege privind statutul maghiarilor. Recomandările despre care am făcut vorbire mai devreme vor constitui o bună bază pentru discuţiile dintre guvernul Romaniei şi guvernul Ungariei, în momentul în care se va pune problema aplicării legii statutului. [...]