Regele Mihai: „noi românii riscam să ne găsim într-o situație similară Fiinlandei, să recucerim și să pierdem din nou teritorii, dacă nu mai rău.”
În vara anului 2009, când în lumea se pregătea să comemoreze 70 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, corespondentul Europei Libere, Eugen Tomiuc a realizat în Elveția un interviu cu Regele Mihai al României, unul din puținii șefi de stat din vremea războiului aflați în viață. Corespondentul nostru l-a întrebat atunci pe fostul suveran dacă ar fi fost posibil ca în 1941 România să se oprească la Nistru, după ce se alăturase Germaniei naziste în atacul împotriva Uniunii Sovietice.
Regele Mihai: „Era o situație extrem de complicată. Noi încercam să recuperăm Basarabia și nordul Bucovinei, iar asta nu puteam face singuri. Așa că mareșalul Antonescu, care era conducătorul de fapt al statului, a decis ca probabil pentru o scurtă perioadă de timp singurul lucru care se putea face era să ne alăturăm trupelor germane și să recucerim Basarabia și Bucovina. Întrebarea era, firește, cât de departe vom putea să mergem.
Mărturia Regelui Mihai despre poziția României în evenimentele ce au precedat cel de-al doilea război mondial
Your browser doesn’t support HTML5
Mărturia Regelui Mihai
Îmi amintesc foarte bine că liderii Finlandei din vremea războiului s-au aflat într-o situație asemănătoare. Mareșalul finlandez Mannerheim s-a alăturat războiului împotriva sovieticilor, dar s-a oprit la frontierele inițiale ale țării sale, după ce a recucerit Karelia. Iar până la urmă tot a pierdut Karelia.
Așa că noi românii riscam să ne găsim într-o situație similară, să recucerim și să pierdem din nou teritorii, dacă nu mai rău. În lumina a ce s-a întâmplat după aceea, eram într-o situație periculoasă.”
Europa Liberă: Dar cel puțin după război ați fi putut spune marilor puteri că nu ați fost parte dintr-un război de agresiune, ci doar ați făcut o încercare justificată de a recupera ce vă aparținea de drept.
Regele Mihai: Îmi pare rău că trebuie să spun asta: pe vremea aceea Statele Unite erau încă prea departe de noi, iar Franței și Marii Britanii – cum am aflat ulterior – nu le păsa câtuși de puțin de această parte a Europei.
Îmi aduc aminte foarte bine că în 1938 am fost cu tatăl meu la Londra, ca să obținem o înțelegere de un fel sau altul cu guvernul britanic, nu exact salvgardarea noastră, dar cel puțin un minim interes britanic în privința țării noastre, și în evenimentele din partea noastră de Europă, dar din păcate britanicii n-au răspuns.
Așa cum am mai spus-o și altădată: multe țări occidentale nu sunt interesate de istoria sud-estul Europei. Nu le-ar fi păsat deloc dacă ne pierdeam independența, dacă ne ocupă cineva sau nu. Nu le interesa.”
A fost Regele Mihai al României într-un interviu acordat corespondentului Europa Liberă Eugen Tomiuc în august 2009. În același interviu realizat în engleză, la solicitarea Europei Libere, fostul suveran a transmis un scurt mesaj românilor.