Interviul săptămînii cu Gabriela Conesca (SECI).
4 noiembrie 2001
Interviul săptămînii
Realizator: Ingrid Şuşu
România și combaterea crimei organizate transfrontaliere.
Invitat: Gabriela Conesca, directorul general al Centrului regional pentru prevenirea şi combaterea crimei organizate transfrontaliere (SECI).
Europa Liberă: Cum aţi descrie poziţia Romaniei în cadrul SECI ?
G. Conesca: „Aş începe prin a spune că România nu este numai ţara care găzduieşte acest centru, ci şi coordonatorul grupului de lucru împotriva traficului cu fiinţe umane. Şi as putea să vă dau şi exemple recente de misiuni îndeplinite cu succes în anihilarea unor astfel de reţele.
În al doilea rînd, trebuie spus că beneficiem de sprijinul extraordinar al Ministerului Roman de Interne în ceea ce priveşte colaborarea transfrontalieră şi aş adăuga că Romania a devenit o ţară foarte deschisă în ceea ce priveşte disponibilitatea de a schimba informaţii.
Dacă mă întrebaţi în ce măsură este România şi sursă pentru crima organizată, ştiţi foarte bine că o mulţime de femei care se prostituează în ţările din regiune vin din România. Din acest punct de vedere, România este problematică. De asemenea, au fost probleme şi cu falsificarea vizelor Schengen, însă nu putem spune că România are probleme mai mari decît alte ţări.”
Europa Liberă: România a fost menţionată şi în contextul traficului de armament şi droguri, ca ţară de tranzit.
G. Conesca: „Nu numai România, ci şi alte ţări din regiune au fost folosite pentru tranzitarea de arme şi droguri. Dacă vorbim despre droguri, această regiune se află în mijlocul axei Est-Vest, asta înseamnă că orice porneşte din Orientul Mijlociu sau din ţările fostei URSS este tranzitat pe aici către ţările din Vest unde ajung pe piaţă, indiferent dacă e vorba de arme sau droguri. România este amplasata pe această rută. Cele mai mari probleme în privinţa traficului de arme le au Moldova si Ucraina.
România se învecinează însă cu ele, deci poate să fie afectată de această problemă. Tot aşa cum, în privinţa traficului de droguri, traseul vizează cu precădere ţările din Balcani, Turcia si continuă catre ţările din Vestul Europei. Cred că este mai mult decît un zvon că România se află la confluenţa acestor trasee foarte bine cunoscute de altminteri de cei care luptă împotriva crimei organizate. Cred însă că autorităţile române pun eforturi foarte mari pentru a le limita.” [...]
Europa Liberă: În ce măsură sunt Republica Moldova şi Ucraina văzute ca surse pentru crima organizată din Romania ? Si credeţi că introducerea sistemului de vize pentru aceste ţări şi Federaţia Rusă ar ajuta la combaterea acestui fenomen?
G. Conesca: „Este foarte adevărat că din perspectivă tehnică regimul de vize poate fi considerat potrivit, dar înainte de toate, ar trebui să ţinem cont de relaţia specială dintre România şi Moldova, de faptul că oamenii din aceste două ţări vorbesc aceiaşi limbă. Acelaşi tip de legătură ca între ţările din fosta federaţie iugoslavă, iar acest tip de legătură e extrem de greu de neglijat.
Apoi, România este mult mai dezvoltată economic decît Moldova unde oamenii trăiesc la limita subzistenţei. În mod logic, transferul de infracţionalitate din Moldova în România are toate şansele să crească. Viza poate preveni, dar nu rezolva această problemă a cărei soluţionare ţine, înainte de toate, de perspectivele economice şi politice.” [...]
Europa Liberă: „Au fost tot felul de zvonuri cu privire la existenţa unor reţele sau persoane asociate Al Queda sau Hezbollah pe teritoriul Iugoslaviei, Moldovei şi României. Deţineţi informaţii care să le confirme ?
G. Conesca: „Într-adevăr circulă o mulţime de informaţii de acest tip, dar nu vă pot spune care sunt reale şi care nu. Ceea ce vă pot spune este că în clipa de faţă investigăm împreună cu serviciile secrete companii şi persoane care finanţează diferite grupări ale crimei organizate şi care au legături cu organizaţiile teroriste. Jurisdicţia noastră nu ne permite o acoperire directă a terorismului ci numai descoperirea legăturilor dintre reţelele de crimă organizată şi cele teroriste.”